După construirea căii ferate (1870), zona dintre gară și centrul orașului a început să se dezvolte, iar Piața Széchenyi (denumită astfel până în anul 1919) / azi Piața Mihai Viteazul a prins contur ca principală zonă agroalimentară a Clujului.
În anii ’50 ai secolului XX a început sistematizarea Pieței Mihai Viteazul, numeroase construcții vechi fiind demolate, pentru ca la începutul anilor ’60 să demareze construcția blocului de opt etaje, Republica, având cinematograful la parter (inaugurat în anul 1963).
Mai bine de un deceniu, spațiul din fața cinematografului a fost amenajat ca un platou uriaș cu aranjamente florale, bănci și o fântână arteziană, unică la Cluj în acel moment.
Povestea statuii lui Mihai Viteazul este fascinantă prin multitudinea de întâmplări care au dus la amplasarea ei în spațiul respectiv. Sculptorul Marius Butunoiu lucra la macheta statuii care urma să fie ridicată la Alba Iulia în fața Palatului Princiar care adăpostește Sala Unirii. Sculptorul Oscar Han a propus ca el să preia proiectul construirii statuii și însuși Nicolae Ceaușescu a intervenit pentru ca monumentul care celebra semicentenarul unirii Transilvaniei cu România să fie realizat de bătrânul sculptor bucureștean, născut în anul 1891.
Deoarece și lucrarea lui Butunoiu era într-un stadiu avansat, tot Ceaușescu a propus amplasarea ei la Cluj, mai mult pentru a contrabalansa o statuie celebră, marea operă a lui János Fadrusz, grupul statuar Matia Corvin. Din păcate, statuia lui Mihai Viteazul nu se ridică la valoarea artistică a statuii din Piața Unirii, aceasta câștigând marele premiu la Expoziția Universală de la Paris din anul 1900 și este și acum printre cele mai reprezentative statui ecvestre din lume, datorită faptului că toate cele patru copite ale calului ating solul, în cazul celorlalte, cel puțin un picior al calului fiind ridicat.
Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul are înălțimea de 7 metri și este amplasată pe un soclu înalt de 4,7 metri. Platforma cu trei rampe este decorată cu basoreliefuri din bronz, înfățișând luptele cu otomanii. Pe soclu este inscripționat textul „Mihai Viteazul /1593-1601/ Domnul Țării / Românești al Ardealului și / a toată Țara Moldovei”.
Chiar dacă nu poate concura din punct de vedere artistic statuia din piața centrală a orașului, monumetul lui Mihai Viteazul este printre cele mai cunoscute ale orașului și unul dintre cele mai venerate cu ocazia sărbătorilor naționale.
Surse info + foto: Asociația Clujul de Altădată / Szabó Tamás
- Gardianul Carpaților - 16 apr. 2024
- Inscripțiile în piatră de pe Turnul Croitorilor - 29 feb. 2024
- Meryl Streep în rolul unei clujence - 15 feb. 2024
Domnișoara Doctor, învățați semnificația poziției calului: când toate cele 4 copite sunt pe soclu, personajul a murit de „moarte bună”. Un picior ridicat, personaj asasinat. Calul în 2 picioare, personajul a murit în luptă… Dacă am greșit, corectați-mă. De asemenea, pentru ca Fadrusz să obțină acea poziție a calului luat ca model, acesta eralegat și biciuit, ca să stea încordat.