Se pare că tot mai multe persoane încep să creadă în unele mituri despre alimente sau alimentație care circulă cu foarte mare ușurință. Nu este vorba despre cele de genul „morcovii te ajută să vezi în întuneric”, ci despre cele care pot avea de cele mai multe ori un impact semnificativ asupra organismului nostru. Când a fost ultima oară când ați auzit că zaharurile naturale sunt mai sănătoase sau cauza balonării este cu siguranță intoleranța la gluten? Iată explicația câtorva exemple:
„Carbohidrații sunt răi”
Din contră, această categorie de macronutrienți sunt principala noastră sursă de energie. Dacă organismul duce lipsă de hidrați de carbon, va începe să degradeze lipidele sau chiar proteinele, iar acest lucru poate duce la apariția unor probleme mai mult sau mai puțin grave. Din categoria carbohidraților fac parte multe substanțe, însă grupate în mare, acestea sunt: zaharurile, amidonul și fibrele. Zaharurile oferă energie pentru o perioadă scurtă de timp, amidonul pentru o perioadă mai lungă, iar fibrele acționează în intestin și favorizează digestia. Așadar, afirmația „carbohidrații sunt răi” este nefondată. Important este raportul dintre tipurile de carbohidrați pe care îl alegem în alimentația de zi cu zi.
„Kilocaloriile sunt la fel”
Într-adevăr, energia rezultată dintr-un produs alimentar este măsurată de cele mai multe ori în kilocalorii. Însă există multe cazuri în care alimentele sunt comparate doar din acest punct de vedere. Spre exemplu, consumul unei cantități de ciocolată din care rezultă 100 kilocalorii nu poate fi asemănat cu consumul unei cantități dintr-o banană din care rezultă aceeași energie de 100 kilocalorii. Compoziția chimică a celor două produse este foarte diferită. Dacă comparăm doar zahărul, cel din ciocolată ne oferă energie pe moment, însă zaharurile împreună cu fibrele din banană ne vor oferi o senzație de sațietate pentru mai mult timp. Plus că, în ciocolată sunt prezente și grăsimi saturate, iar în banană, nu.
„Fără gluten și fără lactoză… e mai sănătos”
Deseori, supermarket-urile au un raion dedicat acestor produse , iar clienții care le aleg par să fie într-un număr tot mai mare. Prin viu grai se transmite că acestea sunt mult mai sănătoase, însă glutenul și lactoza ridică probleme doar în cazul persoanelor care datorită unor modificări în organism nu reușesc să asimileze cele două substanțe, rezultând intoleranțele. Boala celiacă face și ea referire la gluten, dar împreună cu aceste intoleranțe trebuie diagnosticate de către un medic, nu prin intermediul forum-urilor de pe internet. Așadar, doar în cazul unor persoane glutenul sau lactoza pot provoca anumite probleme, dar nu este corect să se spună că produsele fără cele două componente sunt mai sănătoase.
Mituri sunt mult mai multe, iar majoritatea dintre ele pot porni de la un adevăr. Însă există probabilitatea ca generalizarea unor afirmații să fie interpretate greșit în unele cazuri, lucru care poate duce la anumite dezechilibre în organism cauzate de alimentația de zi cu zi. În concluzie, atenția la sursele de informare rămâne primul pas în a diferenția miturile de adevăr în ceea ce privește hrana pe care alegem să o consumăm.
