Săptămâna trecută am avut ghinionul să ȋmi pierd telefonul cu absolut tot ce aveam ȋn el. Veneam de la o petrecere duminică dimineaţa şi atunci când am coborât din taxi, mi-o fi căzut, că altfel nu ȋmi pot explica unde a dispărut aşa.
Cert e, că toată ziua de duminică mi-am petrecut-o plimbându-ma dintr-o parte ȋn alta ȋn căutarea telefonului.
Eu eram convinsă că ȋmi rămăsese ȋn taxi, sunam ȋntr-una la dispecerat, nu dădeam de taximetrist… ce mai, o ȋntreagă aventură. Ȋntr-un final, m-am ȋntâlnit luni cu domnul taximetrist care a fost drăguţ să mă lase pe mine, o tipă foarte aiurită, să mă uit prin maşină, dar telefonul meu era pierdut de mult.
Şi-am rămas dezamăgită şi dezbrăcată de iluzia că ȋl voi mai vedea vreodată.
Mi-am iubit telefonul, recunosc, sunt destul de obsedată de el şi stau mai tot timpul lipită de el. Acum, nu eram supărată din cauza telefonului propriu-zis, dar ȋn el aveam vreo trei-patru ani de amintiri adunate, de poze strânse de pe la diferite evenimente, ceva documente nu foarte importante şi… muzica (cred că de asta ȋmi pare cel mai rău).
Ȋnsă, tot răul spre bine şi măcar am ȋnvăţat ceva din toată ȋntâmplarea asta: cum să ȋmi protejez datele, cum să folosesc Google Drive (care mi se părea total inutil ȋnainte) şi cum se poate localiza un telefon.
Şi mai știu ceva: trebuie să-mi leg telefonul de gât, la fel cum fac cei mici.
O să vă destăinui şi vouă ce am aflat eu ȋn căutarea mea disperată, poate pe voi o să vă ajute ȋn cazul ȋn care păţiţi la fel (deși nu vă doresc asta – nu e un sentiment foarte plăcut).
Există două moduri prin care se poate un localiza un telefon care merge pe sistem Android: prin GPS şi prin codul IMEI, care apare pe bateria şi pe cutia telefonului (acel “cârnat” lung de 15 cifre).
Prin GPS e mai uşor, la ȋndemână, doar că există un mic handicap: pe Android, GPS-ul nu e pornit non-stop. Iar ȋn cazul ȋn care e oprit de către proprietar, nu prea mai ai ce să faci.
Există două aplicaţii sigure pentru localizarea prin GPS: Android Device Manager şi Find My Mobile. Teoretic, pe prima poţi să o accesezi cu contul Google, iar a doua necesită crearea unui cont Samsung. Ȋnsă, acurateţea localizării este destul de mare şi, ȋn plus, Device Manager-ul ȋţi dă şansa să ȋţi blochezi telefonul de la distanţă şi chiar să ȋţi ştergi toate datele existente ȋn telefon.
Din păcate, aceste aplicaţii nu mai funcţionează ȋn momentul ȋn care telefonul este ȋnchis sau resetat la setările din fabrică.
Codul IMEI poate fi folosit pentru localizare de către cei de la reţeaua de telefonie mobilă. Problema e că aceştia nu pot să facă nimic fără acordul procuraturii, ceea ce ȋnseamnă că păgubitul trebuie să depună ori plângere penală că i s-a furat telefonul ori cerere prin care să i se aprobe localizarea prin IMEI… cereri care, ori se pierd, ori durează extraordinar de mult până să se aprobe.
Aşa, parcă e mai uşor să ne dăm bătuţi.
Ȋn cazul meu, GPS-ul era oprit (“că dacă mă urmăreşte cineva?” – acum ȋmi dau seama că sunt cam paranoică sau că deja mă uit la prea multe seriale poliţiste), iar ca să ȋncerc să ȋl localizez prin codul IMEI aş fi putut să ȋmi recuperez telefonul probabil la anul pe vremea asta.
Un sfat scurt ȋnainte să ȋnchei: ȋncercaţi să vă faceţi un back-up la ce nu doriţi să se piardă din telefon şi, la urma urmelor, din orice device pe care ȋl aveţi. Mai ales, dacă sunteţi melancolico-siroposo-nostalgice ca mine.
Există mai multe platforme pentru aceste lucruri – eu folosesc Google Drive de o săptămână, sunt foarte ȋncântată, mai ales de faptul ca datele mele sunt ȋn siguranţă. De acum pot să ȋmi pierd orice… nu chiar.
Deci, ţineţi-vă telefonul aproape şi aveţi grijă… aiureala se ia!
- Ce faci când nu ştii ce să faci? - 3 iul. 2020
- Hai să-ncingi o horă cu arta, la Muzeul Satului din Cluj - 19 iun. 2020
- Povestea unei altfel de veri - 22 mai 2020
