La cumpăna dintre secolele XIX și XX, în Cluj s-au ridicat numeroase clădiri destinate învățământului pre-universitar. Prima clădire, construită între 1898 și 1901 a fost Școala Superioară de Stat pentru Fete „De Gerando” denumită astfel după prima directoare – Antonina de Gerando.
Grădina Bánffy, locul pe care s-a amplasat școala, era una dintre numeroasele grădini de vară private, preferate de aristocrația vremii. Alinierea perfectă a edificiului cu aleile Parcului Central a fost posibilă însă prin desecarea unui braț secundar al Canalului Morii. Proiectată de Alpár Ignác, clădirea trebuia să deţină pe lângă săli de clasă, laboratoare sau încăperi destinate corpului didactic şi o nouă facilitate educaţională: sala de sport. Toate școlile construite după aceasta la Cluj au ținut cont de acest nou concept al înglobării sălii de sport în spațiul funcțional al instituției de învățământ.
Clădirea are o înfățișare monumentală ce îmbină la nivelul fațadei principii renascentiste cu elemente neo-baroce.
Căminul („Teleki Blanka”) în care erau cazate elevele școlii De Gerando se afla pe cealaltă parte a Someșului, vizavi de Parcul Central. Trecerea peste râu se făcea pe un pod din lemn, un precursor al Podului Napoca. 
Antonina de Gerando a marcat istoria educației clujene. Fiică a lui Auguste de Gerando și a Emmei Teleki, Antonina s-a născut la Paris, unde și-a desăvârșit studiile. Stabilită în Ungaria, a predat timp de opt ani la două institute pentru fete. Invitată în 1880 la Cluj, Antonina a fost numită directoarea Școlii de Fete din Orașul de Sus (actualul bulevard 21 Decembrie 1989). Aceasta a militat pentru educarea fetelor, fiind și autoarea unor manuale considerate atunci inovatoare: „Studiul femeii” (1880), „Studiul lucrărilor casnice” (1883) și „Reforma educației din Franța” (1890).
În anul 1891, Antonina s-a retras din viața publică pentru a avea grijă de mama sa grav bolnavă. I s-a oferit un concediu de un an, iar după moartea mamei sale s-a întors în învățământ, unde a rămas până la pensionarea din 1912. A murit în aprilie 1914, fiind îngropată în Cimitirul Hajongard (Cimitirul Central) pe parcela lutherană. Neavând descendenți, locul de veci nu a fost achitat conform reglementărilor și astfel rămășițele sale pământești au fost exhumate în perioada comunistă și așezate într-un colț al cimitirului, marcat cu o placă. Abia în 19 august 2016, osemintele Antoninei au fost depuse într-un loc vizibil din cimitir având o piatră funerară similară celei originale.
În clădirea fostei școli de fete a funcționat între anii 1945 – 1959 Universitatea Bolyai, pentru ca în prezent, sediul să fie atribuit Facultății de Chimie al Universității Babeș-Bolyai.
Între anii 1941 și 1964, strada care leagă Parcul Central de Opera Maghiară (actuala Str. Arany János) și care trece prin fața clădirii care odinioară a adăpostit școala de fete, a purtat numele acestei importante doamne care a marcat învățământul clujean de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX.
- Noaptea Muzeelor 2024 la Cluj-Napoca - 16 mai 2024
- Zilele de 1 și 2 Mai în Clujul de altădată - 2 mai 2024
- Gardianul Carpaților - 16 apr. 2024
Multumesc frumos ! Nascuta și crescută in Cluj , nu am știut , spre marea mea rusine istoria acestei clădiri !
Încă o data felicitări și mulțumiri !