Cu mult înainte ca animalele să fie domesticite sau pâinea să fie coaptă, istoria dintre miere și om începea să prindă contur. Aceasta a fost descoperită în urmă cu aproximativ 10 000 ani când cineva și-a propus să încerce lichidul vâscos din interiorul unui stup.
Într-o eră în care fructele erau cele mai dulci alimente cunoscute, mierea părea a fi un dar divin. Mai mult decât atât, datorită gustului unic, oamenii credeau că vor deveni nemuritori dacă o vor consuma.
Timp de sute de ani, singurul mod în care se putea colecta mierea era prin găsirea unui stup sălbatic, iar apoi locațiile deveneau foarte bine păzite. Primul stup „domestic” a fost datat din epoca egiptenilor, iar aceștia l-au construit din bușteni sau trunchiuri de copaci, pentru a imita locuința roiurilor de albine.
Doar în secolul XIX au fost inventate cutiile de stupi, iar mierea era singura taxă a albinelor pentru locuința lor. Astfel a avut loc revoluționarea creșterii albinelor: fagurele cu miere putea fi scos cu ușurință, fără a muta colonia. După mii de ani în care oamenii au trăit împreună cu albinele, au descoperit că această relație este avantajoasă și nu trebuiau să o distrugă, cum făceau în trecut.
Mierea de calitate conține o cantitate semnificativă de acizi organici și flavonoide, iar cercetătorii spun că această combinație conferă proprietăți puternic antioxidante. Mai multe studii arată că în special mierea de hrișcă crește valoarea acestor substanțelor din sânge.
Dulce, dar totuși cu arome diferite, în miere putem remarca note unice prezente natural, doar prin faptul că provine din nectarul diferitelor plante. Este o alternativă mai aromată și mai sănătoasă pentru zahărul din trestie sau din sfeclă, procesat destul de mult. Pe lângă toate beneficiile pe care ni le oferă mierea, trebuie să ținem cont că este o sursă semnificativă de kilocalorii. Conține în total aproximativ 70% glucoză și fructoză, adică o cantitate destul de mare de glucide și apă în proporție mică, de aproximativ 17-20%.
Deseori, în comerț găsim falsuri. Adică s-ar putea să cumpărăm un produs pe care scrie miere, dar de fapt nu este. În aceste cazuri, de cele mai multe ori mierea de calitate inferioară se amestecă cu sirop de zahăr invertit (un produs lichid, de culoare galben deschis, care se obține din zaharoză, adică bine cunoscutul zahăr alb) sau putem găsi doar acest sirop, ambalat sub denumirea de miere.
Spre deosebire de trecut, acum recunoaștem mierea ca pe un produs mult mai important decât un simplu îndulcitor. Mai mult de 50% din produsele pe care le consumăm au în spate polenizarea plantelor. Astfel, fără albine și implicit, fără miere, am trăi într-o lume în care plantele nu ar putea crește, iar fructele nu ar exista. Iar dacă privim partea bună a lucrurilor, putem astfel să ne bucurăm de tot ceea ce ne oferă natura.
- Buturuga de Crăciun, un ritual devenit cel mai important desert festiv - 19 dec. 2024
- Micul dejun, o masă care nu ar trebui evitată - 19 nov. 2024
- Putem găsi fericirea în mâncare? - 1 nov. 2024
