Pentru unele persoane este un concept nou, nemaiîntâlnit, iar pentru altele, deja e un lucru familiar – nutrigenetica. În prezent, tot mai multe laboratoare de analize medicale sau clinici private din țara noastră oferă posibilitatea efectuării unor teste genetice care în final ne vor spune ce să mâncăm și ce nu. Cu alte cuvinte, pornind de la premisa că fiecare dintre noi suntem diferiți și răspundem diferit la compoziția chimică a alimentelor datorită ansamblurilor unice de gene pe care le avem, rezultatele testelor de nutrigenetică pot caracteriza în final dieta de zi cu zi care ni se potrivește cel mai bine.
Poate însă o dietă personalizată să ne facă sau să ne mențină sănătoși?
Conceptele de nutrigenetică și nutrigenomică au început să fie discutate de către cercetători cu aproximativ 20 de ani în urmă. Recent, testele ADN au devenit mai accesibile pentru o bună parte din populație, iar tehnologia a dus la simplificarea procesului și scurtarea timpului de primire al rezultatelor. În timp ce nutrigenetica studiază modul în care corpul nostru răspunde la substanțele nutritive sau componentele din alimente (spre exemplu, dacă apar sau nu pierderi în greutate în urma unei diete de slăbit), nutrigenomica ne poate spune dacă și cum sunt influențate anumite gene de către produsele pe care le consumăm (de exemplu, posibilitatea apariției alergiilor sau a sensibilităților alimentare).
Mecanismul de testare este destul de simplu. ADN-ul e descifrat, iar în multitudinea de gene se caută cele de interes care ne pot crea probleme sau un anumit disconfort atunci când consumăm o substanță dintr-un aliment. În unele cazuri carbohidrații sunt metabolizați rapid din cauza unei gene, iar astfel, nivelul de zahăr din sânge crește la fel de rapid. Cunoscându-se acest lucru, foarte ușor se poate adapta dieta de zi cu zi în funcție de nevoi.
Mai mult decât atât, studiind nu doar genele, ci și variațiile lor se pot trage concluzii și mai specifice. Cunoașteți persoane care beau cafeaua „slabă” și nici nu vor să audă de un espresso? Răspunsul e în ADN. O variație a genei responsabilă de metabolizarea cafeinei face ca această substanță să fie asimilată extrem de repede. O cafea diluată cu multă apă sau lapte de obicei e consumată în 20-30 minute sau chiar în câteva ore. În acest timp sunt ingerate cantități mici de cafeină, treptat. În schimb, în cazul unei cafele espresso, toată cantitatea de cafeină este ingerată în câteva secunde, lucru care poate crea probleme destul de grave persoanelor care au această variație a genei.
În prezent testele de nutrigenetică sau nutrigenomică sunt utilizate pentru a descoperi dacă persoanele sunt predispuse la anumite boli, intoleranțe sau alte probleme legate de nutriție și dietetică. Principalul scop este de a promova și a susține o viață sănătoasă. Astfel, se speră ca pe viitor nutriția de precizie, cum mai este denumită, să reducă sau să mențină la un anumit nivel problemele precum obezitatea sau alergiile și intoleranțele alimentare. Dar totuși, cine este cu adevărat responsabil de apariția acestora?
- Jazz in the Park 2025 anunță al doilea val de artiști - 4 apr. 2025
- Dominic Miller, chitaristul lui Sting, revine la Cluj-Napoca - 16 mart. 2025
- Peste 1.400 tone de alimente au fost colectate în 2024 - 3 feb. 2025
