Am observat o nouă tendință de a aduce în prim-plan subiectul indicelui glicemic în discuțiile noastre frecvente. Deseori înainte de a fi cumpărate produsele alimentare sunt analizate cu mare ateniție, sunt luate în calcul toate variabilele, apoi se fac o serie de ecuații ca la final să se ajungă la concluzia dacă e bun sau nu produsul respectiv. Problema e că toate aceste „griji” sunt dictate de un trend, iar de cele mai multe ori esența, premisa, nu e înțeleasă. Dacă ne raportăm la persoanele care nu suferă de diabet, această îngrijorare poate fi lăsată deoparte.
Așadar, este inamicul numărul unu fluctuația valorii glicemiei atent monitorizată pe toată perioada zilei și de la care unele persoane nu își pot lua gândul? Nu, e normal ca nivelul de zahăr din sânge să crească, uneori mai mult, alteori mai puțin, apoi să scadă și tot așa în decursul zilei. Alimentele au un impact diferit (la fel și cantitatea, bineînțeles) asupra nivelului glucozei din sânge și sunt caracterizate de indicele glicemic, dar oricare ar fi acesta, organismul poate să facă față la fluctuațiile concentrației de glucoză.
Dar, ceea ce nu îi face bine sunt repetatele creșteri mari și bruște ale glicemiei, urmate de scăderi la fel de rapide. Li se mai spun și munți, cu vârfuri înalte și abrupte. Nivelul de energie crește, apoi scade, se instalează o stare generală nu tocmai bună și apare senzația de foame care cel mai probabil va determina consumul unor produse similare cu cele anterioare, cu indice glicemic ridicat. Însă în timp, problema poate deveni gravă în momentul în care apare rezistența la insulină, respectiv pre-diabetul. Printre categoriile de alimente cu indice glicemic ridicat se numără în primul rând dulciurile, băuturile răcoritoare și sucurile naturale, produsele din făină albă (inclusiv pâinea albă fără gluten) și preparatele din cartofi sau orez alb. Dacă abuzăm de ele sau caracterizează ceea ce mâncăm zi de zi, ar fi cazul să fie luată în considerare fluctuația glicemiei.
De asemenea, se observă tendința de a elimina tot mai mult carbohidrații din dietă. Motivele sunt diverse, dar printre ele se numără și faptul că cresc glicemia. Să nu uităm, carbohidrații sunt principala noastră sursă de energie – așa e făcut organismul. Însă există două tipuri de carbohidrați: simpli și complecși. Da, pe cei simpli îi evităm sau încercăm să limităm consumul produselor care îi conțin în preponderență, sigur, în funcție de nevoile fiecăruia. Iar alimentelor bogate în carbohidrați complecși ar fi bine să le acordăm mai multă atenție: cerealele integrale, leguminoasele, nucile… Concentrația ridicată în fibre încetinește digestia, iar astfel glicemia nu va crește brusc precum se întâmplă în primul caz. De aceea, alimentele care conțin carbohidrați complecși au un indice glicemic mai scăzut.
În final, se pot face și mici trucuri pentru a mai scădea indicele glicemic ale meselor, chiar și ale celor copioase. Spre exemplu, adăugarea produselor bogate în proteine, fibre sau chiar și grăsimi (bune) va scădea indicele glicemic al preparatului. Iar dacă sunt incluși acești compuși în alimentația de zi cu zi, grijile legate de creșterea rapidă a glicemiei nu își vor mai avea locul.
- A doua seară Jazz in the Park: afrobeat și mesaje care contează - 8 iun. 2025
- Trompete și multă energie la Jazz in the Park 2025 - 7 iun. 2025
- Doar câteva zile până la Jazz in the Park 2025 - 29 mai 2025
