Despre alcool la volan

Am fost cândva frumoși și tineri …

Decembrie 2003, mijloc de decembrie, fără zăpadă, carosabil umed, vreme mohorâtă. Aveam încă BFL-ul nostru, bleu Mamaia. Veneam de la țară, de la părinți. Eram cu copiii, ei, pe bancheta din spate. Intrăm în Apahida, trecem podul de peste Someș. Doar noi pe sensul de mers către Cluj-Napoca. Imediat după pod, urmează două curbe la dreapta. Trec de prima și din sensul opus, apare o altă Dacie, cu viteză. Nu rămâne pe carosabil cu toate roțile. Cele din dreapta ajung pe acostament. Acolo mâzgă, noroi, pietriș. Cel de la volan, pierde controlul. Corectează violent, stânga din volan. Îi văd mișcarea amplă a brațelor și frânez. Nu opresc. BFL-ul, scos din viteză, rulează încet. Cel din față, pierde controlul. Dacia lui, valsează amplu pe carosabil. Brațele lui se mișcă haotic stânga, dreapta. Sper că va trece pe lângă noi. Nu avem norocul ăsta. Dau a doua, mașina zvâcnește în încercarea de a evita, spre dreapta, coliziunea. Reușesc doar parțial. Mă lovește, tangențial, în ușa stânga spate și în aripa stânga spate. Opresc. Îl văd în oglindă cum valsează amplu în continuare. A pierdut controlul complet. Face o răsucire de 180 de grade și se oprește între cele două benzi de circulație, cu fața spre Cluj-Napoca.

Mă întorc spre Livia. E ok. Copiii pe banchetă sunt ok. Alexandru e speriat. A văzut accidentul pe toată desfășurare lui. Are 7 ani. Înțelege. Octavian dormea pe banchetă. E confuz la cei aproape 3 ani și nu știe ce s-a întâmplat. Cobor din mașină și în timp ce evaluam pagubele, văd din cealaltă mașină coborând doi bărbați. Tineri, în jur de 25 de ani. Stopul meu, a zburat, smuls cu totul din locașul lui. E pe carosabil. Bara de protecție e îndoită. Colțul e smuls și el. Atârnă nefiresc, încă atașat de bară. Cealaltă mașină este la vreo 30, 40 de metri.

Mă duc spre cel de la volan. Culmea, sunt calm. Îl văd venind spre mine. Merge drept. Apuc să îl întreb dacă sunt ok. Îmi răspunde. Atunci simt miros de alcool. Îl întreb dacă a băut. El îmi spune să nu chemăm poliția. Ne intelegem noi. Sun la 955. Anunț evenimentul și în câteva minute apare un echipaj de la post. Nu eram la mare distanță de postul de poliție, poate ceva mai mult de un kilometru. Echipajul ajunge. Colegii mă întreabă dacă suntem bine, dacă am pățit ceva. Apoi mă întreabă dacă suflu în fiolă. Normal că suflu. Cum să beau, mă. Sunt cu copiii, zic. Suflă el primul. 1,32. Nu se poate mă! În fața noastră un ins de 25 de ani, biscuite, taie vântul. E coerent, merge drept. Cum să fie alcoolemia 1,32? Întreb cumva, așa, într-o doară, mai mult retoric:”e bun etilotestul?”. „Cum să nu fie bun?”, îmi răspunde colegul printr-o întrebare. „Sufli și tu și te vei convinge” … Suflu. 0,00. E bun. Apoi îmi spune că celălalt conducător auto, client vechi, are permisul anulat. Evident, tot pentru conducere sub influența băuturilor alcoolice. Până la urmă, totul s-a terminat cu bine pentru mine. Fratele celui în cauză mi-a achitat contravaloarea reparațiilor. Integral.

Urmăresc știrile despre accidentele rutiere grave. Le văd mereu prin prisma polițistului de la prevenire. Le analizez și recunosc că nu îi pot înțelege pe cei care conduc sub influența băuturilor alcoolice și/sau a drogurilor. Sunt ei inconștienți, tupeiști, aroganți, nepăsători? Sunt,cu siguranță, sunt. Altceva mă macină, mai mult decât ce gândesc acești indivizi. Urmăresc, probabil din curiozitate profesională, comentariile celor care consideră că au ceva de spus. Să ai spirit civic e bine. E bine să îți spui părerea. Deși mă deranjează comentariile injurioase, nu la ele vreau să fac referire acum. Ele țin de gradul de educație al celui care comentează, iar gradul de educație, coboară repede spre minus, e deja, cu minus în față.

Altceva este mult mai interesant. Cum, se poziționează „comentatorii” în funcție de cine este cel care a provocat accidentul, cel care a condus autoturismul … Cu îngăduință față de „vedete goale”, chiar dacă acelea au condus sub influența alcoolului și a drogurilor. Înfierând cu „mânie proletară” un altul care a comis o contravenție dar a avut neșansa ca acea contravenție să se sfârșească, uneori cu pierderi de vieți omenești. De ce alegi să refuzi să gândești, de ce preferi să generalizezi, de ce preferi să fii arogant, nesimțit, obraznic, misogin? Nu ar fi mai înțelept să gândești cu „capul tău”, să îți argumentezi părerea?

Oricum, NU doresc nimănui, nici măcar acestora din urmă, să trăiască experiența pe care am descris-o. Să simți cum, într-o clipă, viața ta se poate schimba radical pentru că cineva, indiferent cine, a considerat că „iel ieste mai atent la volan, după ce a băut și sau s-a drogat”.

Mai Multe

More article