Cu siguranță oricine a văzut măcar o dată la finalul meniului unui restaurant lista cu
ingredientele folosite la preparate care au un potențial alergen. Dar de ce trebuie neapărat
evidențiat acest lucru? De ce persoanele cu alergii alimentare sunt extrem de precaute în
alegerea produselor care urmează a fi consumate?
Manifestarea unei alergii este consecința reacționării improprii, exagerate, a sistemului
imunitar la anumite proteine (iar în acest caz, din alimente) pe care le consideră inamici. Acest
intrus trebuie imediat distrus printr-o reacție inflamatorie, iar simptomele sunt resimțite prin
amorțirea gurii, umflarea buzelor sau a limbii, tulburări gastrointestinale, erupții cutanate,
dificultăți de respirație, palpitații, iar în cazurile grave poate apărea șocul anafilactic.
Însă cea mai importantă întrebare este: care e cauza acestei dereglări a sistemului imunitar?
Uneori alergiile la alimente apar în copilărie, alteori apar mai târziu în viață ca urmare a unui
eveniment cu un puternic impact. În cazul marii majorități o anumită substanță dintr-un aliment
oarecare nu produce nicio reacție „agresivă” în corp, dar în cazul altor persoane poate crea un
răspuns impropriu al sistemului imunitar.
O lectură a câtorva pagini scrise de psihoterapeutul Jacques Martel mi-a deschis apetitul pentru
acest subiect și cred că merită aprofundat. Acesta susține că întreg ansamblul de reacții care au
loc în cazul unei alergii sunt corelate cu sistemul emoțional, cu emoțiile reprimate. Alergia
caracterizează un trecut care irită destul de mult prezentul. O emoție negativă, o frustrare
poate fi asociată și cu un aliment (pe care creierul nostru îl percepe în mod normal ca un
amestec de substanțe), iar pe viitor când va fi consumat acel aliment, organismul va reacționa
pentru a oferi protecție împotriva sentimentului cu care a fost asociat.
Un bun exemplu poate fi alergia la arahide. Coapte, sărate sau nu, sub formă de pastă,
indiferent, pot provoca în cazul unor persoane reacții alergice foarte grave care uneori se pot
finaliza cu decesul. Această alergie care poate apărea atât la copii (transmisă de la mamă), cât și
la adulți, la nivelul sistemului psihoneuroendocrinologic este asociată cu un sentiment de furie
apărută din cauza unei exploatări, sentiment care a fost reprimat o lungă perioadă de timp.
Când o persoană simte că nu este recompensată suficient (bănește, sentimental sau în orice
context), deși crede cu tărie că merită mai mult, în timp și mai ales în urma unui șoc, poate
apărea această alergie.
Un alt exemplu, alergia la căpșune. Studiile afirmă că este rezultatul unei contradicții între
plăcere și sentimentul de iubire. Acestea ar trebui să fie complementare, dar atunci când ni se
interzice o plăcere (în ceea ce privesc alimentele, interacțiunile sociale), poate apărea alergia la
căpșune. Datorită faptului că plăcerea nu mai este asociată cu iubire, ci cu ură, crizele care iau
naștere pot fi atât de grave încât să ducă la incapacitatea respiratorie.
Alergiile alimentare, lupta corpului cu o substanță dintr-un aliment pe care nu ar trebui în mod
normal să o considere un inamic, sunt de cele mai multe ori corelate cu momente în care persoanele nu pot spune nu, iar sentimentele de frustrare care se acumulează și devin tot mai
puternice vor trage la un moment dat un semnal de alarmă care poate fi și prin ceea ce alegem
să consumăm zi de zi.
- Micul dejun, o masă care nu ar trebui evitată - 19 nov. 2024
- Putem găsi fericirea în mâncare? - 1 nov. 2024
- MINA Cluj: prima expoziție dedicată lui Monet din România - 14 oct. 2024
