Învăluie-ți simțurile cu o gustare dulce sănătoasă
Toamnă.
Din nou.
Aceeași, dar și diferită, de la an la an. Și asta, este bine.
Peisajul se schimbă, noi ne schimbăm și relațiile noastre de asemenea.
Fiecare anotimp vine cu noi perspective, provocări și poate, noi obiceiuri. Când anotimpurile se schimbă, există un timp de răgaz, în care putem reflecta asupra semințelor plantate până atunci, la rezultatele obținute și, de asemenea, dacă solul a fost cel potrivit pentru ce am intenționat să cultivăm în el.
Fie că deținem sau nu un teren, cu toții suntem fermieri.
Cu fiecare alegere pe care o facem, plantăm o semință în matricea Universului, care va crește și va da roade.
Așa că, anotimp după anotimp, putem alege să apreciem blândețea și plăcerea unui moment, prin alintul simțurilor, cu niște răsfățuri culinare gustoase, care fac să ne reamintească cât de fascinantă este lumea.
Copacii sunt pe cale să ne arate cât de minunat este să lăsăm lucrurile nefolositoare să dispară. –autor necunoscut
Cu toate schimbările pe care un anotimp are capacitatea de a le aduce, unele lucruri tind să rămână la fel-aromele ce umplu spațiul unei camere într-o sâmbătă dimineața, confortul unei haine călduroase de care nu ne-am dezlipi, parfumul pregnant al cafelei to go cu aromă de dovleac, aerul rece, autumnal, ce îți trezește simțurile în dimineți matinale, precum și mâncarea savuroasă ce te face să te simți acasă-în siguranță și seren.
Poate că fericirea se află condensată în bucuria unui simplu moment efemer, fie atunci când te auzi tu pe tine în liniștea cuprinzătoare a timpului petrecut singur, fie atunci când te găsești pregătind diverse feluri de mâncare în așteptarea umplerii liniștii, prin împărtășirea experiențelor, gusturilor sau a meselor, în compania celor dragi.
Indiferent dacă toamna este sau nu anotimpul tău preferat, ea este mereu un timp bun pentru a sărbători viața, sfârșiturile și începuturile, precum și recoltele pe care le primim din generozitatea Pământului și a Naturii.
Mere, dovleci, struguri și nuci ajung nu doar să decoreze peisajele cu care ne încântăm retina sufletului, ci, ele își găsesc loc și în coșurile multor bucătării.
Mai degrabă aș sta pe un dovleac și l-aș mânca pe tot singur, decât să fiu încoronat pe o pernă de catifea.– Henry Thoreau
Îți mai amintești cum, toate poveștile bune, începeau cu a fost odată ca niciodată?! Sunt sigură că, da.
Așa că, să fie și aceasta una bună…
A fost odată ca niciodată, o persoană care își dorea să sărbătorească Toamna și care a decis să facă un desert ce încălzea inimi și săruta toate simțurile.
Așa că, a luat 4 mere, le-a feliat, iar apoi le-a aruncat în tigaie, să danseze în mâinile uleiului de cocos fierbinte, ce aștepta nerăbdător.
Nu era încă o relație de dragoste a gustului, dar urma să devină.
Apoi, niște scorțișoară, ce arunca tare curioasă câte un ochi la cele întâmplate, a venit cu dorința de a flirta cu merele ce dansau, dorind să fie și ea, invitată la petrecerea tomnatică.
Pentru că, păstăile Bourbon de vanilie voiau să însoțească scorțișoara, au pornit împreună către tigaie, ca niște bune prietene.
Și uite așa, cu toatele se întâlniseră-merele, scorțișoara, păstăile de vanilie, împreună, se mișcau încet, pe ritmul dat de uleiul încins.
Deoarece mai era loc suficient, ele au invitat niște ovăz, stafide, prune deshidratate, migdale, semințe de dovleac și..un pic de mac.
Acolo, în tigaie, se crea un sens de apartenență, iar acum, atât de aproape una de cealaltă, puteau crea amintiri pentru viitor, așteptând momentul în care vor deveni desertul-răsfăț, cel ce va putea răspândi fericire prin gust.
Mirosul amestecului plutea prin aer și umplea încăperea, dezmierdând în acest fel, tot spațiul.
Niște apă a fost adăugată, pentru a înmuia textura merelor și a ovăzului.
Când relația dintre ingrediente părea că s-a consolidat, un vas de lut venise în ajutor, pentru a consolida relația și mai bine.
Așa că, ele au plecat împreună, în acel vas, în cuptor, pentru încă 15 minute, până când o crustă maronie le acoperea.
Ca în viață, așa și în bucătărie, fiecare relație poate începe prin alegerea atentă a ingredientelor, gândindu-ne la sens și scop, dar și la cum putem face combinațiile care vor contura cel mai delicios gust, pe care să îl savurăm la nesfârșit.
Așa că, acest răsfăț culinar tomnatic, ne arată cum putem să apreciem fiecare recoltă a unui anotimp, făcând sărbătoare, din fiecare zi.
Libertatea de servire îți aparține, în funcție de imaginație și poftă-fie îl mănânci singur, fie cu cei dragi, cald sau rece, simplu sau cu niște budincă de vanilie, conștient însă, de plăcerea unui moment.
Nimic complicat, totul facil și la îndemână.
Prin asta, putem descoperi cum, de fapt, prin simplitatea mișcărilor, acțiunilor, gesturilor, se creează o relație puternică, atât cu noi înșine, cât și cu cei din jur.
Până data viitoare, lăsați-vă inspirați de minunile oferite de natură și faceți maximul din ele.
Gyorgydeak Patricia©
- Bilet spre MARTE, prin FICȚIUNE - 10 sept. 2024
- Perioada de Probă: O Fereastră de Oportunități și Provocări - 20 aug. 2024
- Cum Influențează Preavizul Viitorul Tău Profesional? - 15 iul. 2024
