În fiecare an, la începutul lui iunie încep să înflorească bujorii de munte, sau rhododendronii așa cum mai sunt cunoscuți sub denumirea științifică.
În această perioadă versanții munților prind o culoare rozalie, iar seara, în lumina apusului, nuanța bate spre sângeriu.
Una dintre zonele cele mai frumoase unde pot fi admirați bujorii de munte în toată splendoarea lor este creasta munților Rodnei. Unul dintre cele mai frumoase trasee care pot fi făcute la pas, este cel care pornește din Valea Vinului și urcă până pe vârful Ineu.
Pentru a ajunge aici parcurgem șoseaua care duce trece prin Năsăud-Sângeorz Băi –Rodna.
Din Rodna urmăm drumul pitoresc care urcă ușor pe Valea Vinului până la capătul său, la o fostă exploatare minieră. Aici renunțăm la mijloacele motorizate de deplasare și ne echipăm de drumeție.
Apoi, vine drumul forestier care pleacă de la fosta exploatare și dăm deja de marcajul turistic triunghi rosu. Traversăm Valea Vinului și urmăm poteca turistică marcată care șerpuiește prin pădurea de foioase pînă la ieșire în golul alpin.
De aici urcarea devine mai susținută, în zig-zag până în șaua Curățel unde ajungem la refugiul Curățel.
Privelișea care ni se deschide este de o frumusețe sălbatică. Admirăm vârfurile Cobășel, Roșu și Ineuț care ne fac cu mâna în zare.
Un grup de cai liberi zburdă pe pantele înierbate și se bucură de libertate. Facem un scurt popas pentru o gustare și continuăm urcarea spre vârful Ineu, urmând marcajul turistic. Nu peste multă vreme apar primii bujori de munte înfloriți, iar muntele răsună de chiotele nostare de bucurie. Îi admirăm și fotografiem cu nesaț și grăbim pasul spre vârf.
Ultima parte a urcușului este mai dificilă dar panorama de pe vârf ne răsplătește efortul.
Au trecut 5 ore de la plecarea de la mașină și suntem la 2279 de metri admirând panorama Rodnei, departe până spre Pietrosu.
Se vede creasta în toată splendoarea, vârful Ineuț pare la o aruncătură de băț iar un versant este roșu de la atâta rhododendron. Este , poate cea mai frumoasă perioadă a anului. Ne umplem privirea de atâta frumos, vremea ține cu noi și nu ne mai săturăm de priveliște.
Jos, în vale, se zărește mic, lacul Lala, iar petecele de zăpadă ne amintesc că aici, pe munte, iarna ține mai mult și vara este foarte scurtă.
Timpul trece parcă mult prea repede și ne obligă să facem cale întoarsă, ca să nu riscăm să ne prindă noaptea înainte de a ajunge la mașini. Traseul la întoarcere pare mai scurt, asta și pentru că avem doar de coborât. Am urcat de la 850 de metri până la 2280 , o diferență de nivel de circa 1400 de metri.
Deși este un traseu spectaculos îl recomand doar turiștilor antrenați și obișnuiți cu turele pe munte, ceilalți cu mai puțin antrenament, îl pot face doar până la refugiul Curățel, de unde se pot admira vârfuri de peste 2000 de metri .
Text si fotografii Daniel Rohianu
- La plimbare prin Ljubljana - 25 apr. 2018
- La mare în Slovenia - 15 feb. 2018
- În lumea lui Harry Potter - 22 nov. 2017
