Strada Regele Ferdinand (Híd utca, Wesselényi utca, str. Gheorghe Doja) este prima stradă din Cluj menționată cu numele (Platea Pontis / Strada Podului) într-un document din anul 1362.
Artera pornește de pe latura nord-estică a Pieței Unirii, trece peste Canalul Morii și ajunge la podul mare peste Someș. Latura vestică a străzii trasa linia zidurilor cetății vechi a Clujului, ridicată probabil între anii 1260-1270. După 1405, o dată cu conferirea titlului de oraș liber regesc de către Sigismund de Luxemburg, locuitorii au primit dreptul de a-și extinde urbea și de a construi noi ziduri și bastioane. Astfel, rolul militar al zidului vechi a încetat, construindu-se case lipite de el, în curțile caselor de la numerele 5 și 7, mai existând rămășițe ale acestuia.
Placa renascentistă cu stema familiei Báthory amplasată pe colțul casei de lângă Canalul Morii a fost inițial pe vechiul pod construit în 1580 în timpul lui Cristofor Báthory. Vechea Poartă a Podului, apărată de breasla lăcătușilor a fost demolată în anul 1870, chiar dacă au existat multe proteste din partea clujenilor.
Strada a devenit una dintre cele mai importante și mai frecventate căi de circulație din Cluj, fiind pe linia dintre centru și gară, astfel că la parterul fiecărei construcții este câte un spațiu comercial. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, aici erau trei hoteluri care primeau numeroșii oaspeți ai urbei, iar unul dintre ele, a supraviețuit până azi (actualul Hotel Transilvania).
Palatul Poștei construit între anii 1896-1898 pe partea vestică a străzii este unul dintre palatele administrative (alături de Palatul de Justiție și Palatul de Finanțe) care și-a păstrat de-a lungul timpului destinația originală. De asemenea, pe fațada acestuia se mai păstrează vechea / adevărata stemă a Clujului cu zidul crenelat, trei turnuri cilindrice și poarta cu hersă.
Magazinul Central, deschis în anul 1977 a fost singurul centru comercial din Cluj, dotat cu scări rulante, noutatea fiind numărul mare de magazine și diversitatea acestora, într-unul singur: alimentare, confecții, electrice, industriale, iar la ultimul etaj era un bar-restaurant.
Pe această stradă sunt și multe artefacte prețioase ascunse în vechile case (fragmente de zid medieval, ancadramente renascentiste sau plăci comemorative) care transformă vechea uliță a Podului într-o comoară urbană.
Surse info + foto: Chiș, Ancuța-Lăcrimioara, Bodiceanu Ucu, Promenadă prin Clujul de altădată / A Promenade through Old-Time Cluj, Ed. Școala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2017 // Gaal, György, Cluj-Napoca, Ghid turistic, istoric, cultural, Ed. Tortoma, Baraolt, Cluj-Napoca, 2014 / Asociația Clujul de Altădată.
#AncutaLacrimioaraChis #ClujulDeAltadata
