Una dintre clădirile enigmatice din proximitatea Parcului Central, este fostul cămin de fete al Școlii „De Gerando” (clădirea actualei Facultăți de Chimie). Construită în anul 1908, clădirea în forma literei U, a găzduit tinerele care frecventau celebra școală a Antoninei de Gerando. Aceasta a fost una dintre cele mai prolifice conducătoare ale unei instituții de învățământ clujene, destinată fetelor.
Căminul era luminos și confortabil, construit după ultimele cerințe în domeniu, iar legătura dintre acesta și școală se făcea pe vechiul pod din lemn care traversa Someșul (și care precede actualul pod Napoca). Apoi elevele treceau prin Parcul Central și ajungeau imediat la impozantul edificiu al școlii.
Antonina de Gerando era nepoata contesei Blanka Teleki (1806-1862), pictoriță, sculptoriță, pionieră în promovarea educației femeilor și a emancipării sociale a acestora. Născută în Satulung, județul Maramureș, Blanka și-a publicat ideile cu privire la educația femeilor și a fondat o școală pentru tinere în Budapesta. Împreună cu elevele ei a scris o petiție cerând drepturi egale pentru femei și bărbați, accesul femeilor în universități, precum și acordarea dreptului de vot. S-a implicat în Revoluția de la 1848 și a fost închisă, după care a plecat definitiv la Paris, fiind îngropată în cimitirul Montparnasse.
De Gerando a înființat în anul 1890, Cercul Blanka Teleki, în care s-au înscris automat cincizeci de persoane, atât eleve, cât și foste absolvente. Aceasta era maniera Antoninei de Gerando de a întări sensibilitatea fetelor prin implicarea în campanii de caritate, a forma legături strânse între generații, dar și de a consolida cultul mătușii sale. Acest cerc a lansat trei serii de publicații, adresate atât tinerilor de ambele sexe, cât și adulților.
În anul 1892, De Gerando a scris cartea „Viața contesei Blanka Teleki”, în care este prezentată viața palpitantă a contesei, dar și reușitele institutului de fete fondat de aceasta.
Blanka Teleki a fost o contesă nonconformistă care a considerat că numai prin educație, femeile pot deveni mai vizibile pe plan familial și social, că libertatea individuală vine și prin împlinirea profesională, astfel că fetele trebuie să aibă aceleași drepturi în pregătirea școlară, cum o au băieții.
Antonina de Gerando a promovat ideile mătușii sale și le-a dus mai departe, contribuind la formarea unor generații de tinere care nu s-au școlarizat doar în litera programelor școlare rigide, ci a unor năzuințe personale și sociale desprinse de vechile constrângeri.
Căminul „Blanka Teleki” este reprezentativ ca locuință temporară pentru sute de fete care s-au dezvoltat într-un spirit al emancipării, prin școală, dar și prin educația continuă de-a lungul vieții, colaborarea, nu lupta dintre generații, elemente noi în gândirea tinerelor, pe care le luau cu ele din cămin, în casele pe care le locuiau după ce ieșeau de sub autoritatea Antoninei de Gernado, cea mai cunoscută pedagogă a Clujului.
Surse info + foto: Gaal, György, A leánynevelés erdélyi úttörője: De Gerando Antonina, în Művelődés, 2016 / Vais Gheorghe, Clujul eclectic. Programe de arhitectură în perioada dualistă (1867-1918) / Asociația Clujul de Altădată.
- Arta bizantina și contemporană într-un proiect semnat de Florin Olari - 14 nov. 2024
- Biblioteca Academiei, sipetul comorilor de pe strada Kogălniceanu - 14 oct. 2024
- Turnul Croitorilor de-a lungul timpului - 6 sept. 2024
