Una dintre cele mai cunoscute relicve medievale ale Clujului se află pe strada Baba Novac, la numărul 35, iar clujenii îl numesc în limbajul comun „bastion”. În limba maghiară „Bethlen-bástya” – bastionul Bethlen este legat de numele principelui Gabriel Bethlen, căci după lovitura de trăsnet care a aruncat în aer cele 12 tone de praf de pușcă depozitate în turn, a fost refăcut pe banii orașului, iar însemnele Clujului și ale principelui au fost amplasate pe o placă, pe fațada estică.
Clădirea nu este însă un bastion, ci turn. Denumirea lui a fost dată de numele breslei medievale care avea menirea de a-l administra. Construcția turnului este legată de ridicarea celei de-a doua incinte fortificate a Clujului, începută în anul 1405, o dată cu acordarea de către regele Sigismund de Luxembourg a titlului de „oraș liber regesc”.
Diferența dintre turn și bastion este semnificativă și în acest sens vom face următoarele precizări:
- Turnurile medievale erau o componentă esențială a sistemelor de fortificație, având rol defensiv;
- Înălțimea turnurilor le făcea dificil de escaladat, dar ușor de distrus cu artileria;
- Colțurile turnurilor sunt întotdeauna mai vulnerabile;
- Turnurile adăposteau arme și muniție, așa cum s-a întâmplat și cu cel al Croitorilor care a explodat în anul 1627, care a aruncat în aer praful de pușcă depozitat în interior. Turnul a fost reconstruit rapid în timpul domniei principelui Gabriel Bethlen, tot pe un plan pentagonal, dar mult mai amplu.
- Dacă în Evul Mediu timpuriu turnurile erau construite din lemn, în următoarea etapă acestea au fost construite din piatră, oferind o protecție mai bună împotriva incendiilor și a mașinilor de asediu;
- Introducerea arbaletelor a dus la creșterea importanței turnurilor de apărare pentru a oferi arcașilor o linie de vedere clară;
- Zidurile care făceau legătura dintre turnurile de apărare ale cetăților poartă numele de zid de curtină. Acest zid era făcut de obicei din piatră și întărit cu creneluri și alte elemente defensive care confereau un plus de forță și spațiu soldaților. Un fragment dintr-un astfel de zid se păstrează în partea nordică a Turnului Croitorilor.
- Bastioanele sunt structuri specifice fortificațiilor din secolul al XVI-lea, până în secolul al XIX-lea;
- Înălțimea bastioanelor este mai joasă decât cea a turnurilor, nedepășind înălțimea curtinei;
- Suprafața unui bastion este mai mare decât a unui turn;
- Bastioanele sunt realizate din pământ pentru a absorbi impactul ghiulelelor;
- Spre deosebire de turn, bastionul nu mai are acel „spațiu mort”, fiind apărat și de pământul din șanț aruncat în sus pentru a forma metereze;
- Bastionul este făcut din pământ acoperit cu zidărie, în afara vârfurilor care ar fi împrăștiat cioburi de piatră fatale pentru apărători în cazul unei explozii.
Forma pentagonală, poziționarea pe colț, dar și situarea acestuia în punctul cel mai vulnerabil al cetății (colțul sud-estic) a făcut ca mulți să-l considere bastion.
Corect este așadar să-i spunem Turnul Croitorilor, nu Bastionul Croitorilor, așa cum este de altfel și denumirea sa oficială, Turnul Croitorilor – Centru de Cultură Urbană. Elevația turnului este formată din demisol, parter, două etaje și mansardă.
- Muzeul Viu al Dansului și alte surprize - 15 mai 2025
- Cum este corect? Turnul Croitorilor sau Bastionul Croitorilor? - 26 apr. 2025
- CONTEMPORAR – cel mai nou spațiu dedicat artei contemporane clujene - 23 ian. 2025
