Poveşti de călătorieCălători imaginari printre legendele din Ţara Moţilor

Călători imaginari printre legendele din Ţara Moţilor

Peisaje care ȋţi taie răsuflarea, zone pitoreşti care aduc aminte de un trecut ȋndepărtat, sate răsfirate pe versanţi, pârâuri ce-şi au izvorul ȋn legendă, sate părăsite pierdute ȋn negura timpului, o istorie bogată ȋn tradiţii şi obiceiuri – ȋntr-un cuvânt, Ţara Moţilor.646x404

Zona Munţilor Apuseni este una dintre cele mai frumoase zone din ţară, care se dezvăluie ȋn totalitate ȋn faţa călătorilor care se ȋncumetă să cunoască locul la pas. Legendele ce sălăşluiesc aici au fost păstrate din moşi-strămoşi şi oferă locului un aer fantastic, de poveste.

Un exemplu este povestea Zânei de pe Muntele Găina – da, acel munte unde, ȋn fiecare an, cu ocazia sărbătorii Sfântului Ilie, se organizează Târgul de Fete. Se spune că mai demult, ȋntr-un palat strălucitor, locuia acolo o zână nemaipomenit de frumoasă, ce avea o găină cu pene de aur. Zilnic, zâna dăruia fetelor din sat trei ouă de aur.4026072319_b4150d37a3_b

Ȋntr-o zi, aflând de acest lucru, trei feciori s-au deghizat ȋn fete şi au pătruns ȋn palat pentru a fura găina de aur. Ȋn timp ce fugeau, au scăpat coşul cu ouăle de aur, care au căzut ȋn râul Arieş, iar de atunci, râul poartă ȋn nisipul său firimituri de aur.

Cele mai ȋntâlnite fiinţe fabuloase ȋn legendele ce privesc Munţii Apuseni sunt, fără ȋndoială, Vâlvele – simboluri ale forţelor naturii, adevărate duhuri ale pământului.shutterstock_102077056

Trăiau ȋn “locuri izolate, pustii, printre stânci ori ȋn inima pădurii, ȋn cotloanele ȋntunecate ale minelor şi se arată oamenilor la ceasuri tăinuite, ȋn momente de singurătate”. Aşa avem Vâlva Apei, Vâlva Băii, Vâlva Pădurii, Vâlva Cetăţii, Vâlva Peşterii, Vâlva Pietrii, Vâlva Lupilor. Cele ȋmbrăcate ȋn alb erau cele bune, care protejau oamenii, iar cele ȋmbrăcate ȋn negru erau duhurile rele, care ȋncurcau oamenii şi ȋi puneau ȋn primejdie.

Una dintre cele mai cunoscute poveşti este cea despre Vâlva Băii, o făptură frumoasă ce li se arată minerilor mai norocoşi, ghidându-i ȋn drumul spre mult râvnitul aur. Altora le prezicea o ȋntâmplare sau ȋi atenţiona de diferite pericole ce ȋi putea periclita pe indivizi.cinci-hoti-de-fier-vechi-au-fost-gasiti-morti-intr-o-mina-dezafectata-18439406

O altă vâlvă, de data aceasta rea, era reprezentată de Marţolea (ziua de Marţi). Se spune că toate zilele săptămânii sunt bune, doar Marţolea este rea pentru că ziua ei nu se ţine.

Bătrânii o descriu ca o femeie urâtă, zgârcită, ȋncât te sperie doar când te uiţi la ea. Locuia ȋn pustiul munţilor, pe unde nu umblau oamenii. Femeile se temeau de ea şi nu lucrau ȋn seara de Marţi, căci altfel “venea Marţolea şi le prăpădea”.maxresdefault-2

Vântoasele sunt echivalentul apusean al Ielelor, acele fecioare zănatice care dansează ȋn miez de noapte prin poieni, pe câmpuri, pe lângă izvoare, lăsând ȋn urma lor doar cercuri de iarbă arsă. Spre deosebire de alte zone folclorice româneşti, legendele din Apuseni descriu Vântoasele ca fiind acele fiinţe pe care nu ai vrea să le ȋntâlneşti, pentru că nu ştii cum le vei prinde, dacă ȋţi vor face rău sau bine.03c57629fbaae146a436378658b58934_xl

Peştera Huda lui Papară, un loc cunoscut de mulţi, ar fi fost ȋn trecut sălaşul solomonarilor din Munţii Apuseni.solomonar Fiinţe extrem de interesante ale mitologiei româneşti, ȋnsă despre care nu se ştiu foarte multe, solomonarii erau “stăpâni ai vânturilor şi călători prin nori”, existând ȋn poveşti, ȋn pădurile Bucovinei sau prin cătunele din Apuseni.

Se spune că ȋn această peşteră existau lacuri imense, iar atunci când balaurii solomonarilor ȋnotau ȋn ele, apa dădea pe afară, inundând totul ȋn aval – asta se ȋntâmpla de două-trei ori ȋntr-un deceniu, dar erau simple fenomene naturale datorate ploilor de vară, care inundau pentru câteva ore peştera şi Valea Morilor.

Aceasta este doar o mică “degustare” a legendelor ce formează umbrela de fantastic a Munţilor Apuseni. Fiinţele fabuloase ale folclorului românesc au trecut şi prin Ţara Moţilor, iar poveştile lor s-au completat cu peisajele arhaice ȋn aşa fel ȋncât au dat naştere unor adevărate basme.

“Legenda se ȋncăpăţânează să mai reziste prin puritatea gândului rostit frumos, prin forţa imaginaţiei” (Maria Ioniţă, Cartea Vâlvelor – Legende din Apuseni).

14352421_181619715608335_7816947093513581132_o

Mai Multe

More article