Biblioteca Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române, construcția cu aer modern, dar oarecum auster aflată pe strada Kogălniceanu, la nr. 12-14 este depozitara unor comori inestimabile. Puțini clujeni au pătruns în spațiile acestui edificiu cultural, dar și mai puțini au avut șansa de a vedea tezaurul publicistic adăpostit aici.
Filiala clujeană a Academiei Române a fost întemeiată în anul 1949, după crearea noii Academii a Republicii Populare Române, pentru ca în anul următor să se înființeze Biblioteca Academiei. Aceasta a fost înzestrată cu numeroase fonduri valoroase adunate de Statul român de pe teritoriul Transilvaniei: o parte din documentele Asociației Muzeului Ardelean din Cluj, fondurile liceelor confesionale clujene, biblioteca mănăstirii franciscane din Cluj, fondul de manuscrise al Bibliotecii Episcopiei Greco-Catolice din Oradea, fondurile Bibliotecii de la Blaj, fonduri ale Bisericii Greco-Catolice desființată abuziv de regimul comunist în anul 1948, biblioteca Episcopiei Romano-Catolice din Satu Mare, etc.
Clădirea cu două etaje în care funcționează azi biblioteca a fost proiectată de arhitecții Eliza Fierlinger și Radu Spânu și a fost inaugurată în anul 1976. Prevăzută pentru a putea depozita în condiții optime incunabule, documente și manuscrise vechi deosebit de importante pentru viața culturală și științifică din Transilvania și Europa, clădirea este dotată cu laboratoare, depozite, birouri și săli de lectură.
Alături de fondurile de documente pe care le-a absorbit la înființare, biblioteca s-a dotat neîncetat cu colecții private, publicații din țară și din străinătate, mărindu-și treptat patrimoniul care însumează azi peste jumătate de milion de unități bibliologice.
Printre cele mai importante publicații aflate în colecția bibliotecii clujene se află ediția princeps „Despre mișcarea sferelor cerești” a lui Nicolaus Copernic, tipărită la Nürnberg în anul 1543, anul morții celebrului astronom, unul dintre puținele exemplare păstrate la nivel mondial, fragmente de manuscrise medievale din secolele XII-XV, „Chronica Hungarorum” a lui Johannes Thuróczy, incunabul tipărit la Brno în anul 1488, „Psaltire” din secolul al XIII-lea, Biblii extrem de valoroase printre care și o ediție a „Noului Testament” editată de Erasmus din Rotterdam în anul 1522 sau un „Arhieraticon” trilingv din secolul al XVII-lea, scris în Țara Românească în limbile slavonă, română și greacă.
Publicații și manuscrise ale corifeilor Școlii Ardelene se păstrează tot la Biblioteca Academiei, dar și numeroase cărți de literatură, astronomie, matematică și medicină care au fost editate în Europa o dată cu apariția tiparului.
Una dintre comorile orientale ale bibliotecii este „Cronica Șahilor”, poemul epic cu peste 50.000 de versuri scris de poetul persan Firdousi la sfârșitul secolului al VIII-lea, un manuscris bogat ilustrat. Alături de acesta este „Culegerea de proverbe” a lui Ahmad ibn Muhammad al-Maydani, cea mai cunoscută și completă colecție de proverbe, maxime și aforisme din lumea arabă.
Mulți dintre clujenii care trec pe strada Kogălniceanu probabil nu cunosc ce comori neprețuite ale intelectualității mondiale, izvoare ale culturi și înțelepciunii, sunt adăpostite de Biblioteca Academiei din Cluj.
Surse info + foto: https://acad-cj.ro/istoric / Arhiva Minerva.
- Biblioteca Academiei, sipetul comorilor de pe strada Kogălniceanu - 14 oct. 2024
- Turnul Croitorilor de-a lungul timpului - 6 sept. 2024
- Căminul de fete „Blanka Teleki” - 26 aug. 2024