Poveşti din ClujClujul vintageTurnurile medievale ale Clujului

Turnurile medievale ale Clujului

Prima incintă medievală a Clujului se întindea pe suprafața de 7 hectare, fiind în zona delimitată azi de străzile Regele Ferdinand, Memorandumului, Emil Isac și Canalul Morii. Această cetate a fost ridicată între anii 1260-1270 de către coloniștii sași, iar unul dintre turnurile de apărare, aflat azi în spatele Hotelului Fulton, a adăpostit o carceră, funcțională până în secolul al XIX-lea.

În 1405, Regele Sigismund de Luxemburg a confirmat vechile privilegii ale orașului, permițând și extinderea acestuia și construirea unor noi ziduri de apărare. Noua suprafață de 45 de hectare a fost împrejmuită în 50 de ani, iar în cursul secolelor XVI-XVII, zidurile din est, vest și sud au fost întărite cu un al doilea rând de fortificații, mai scunde, care aveau rolul de a proteja baza zidurilor principale de bombardamentele cu tunuri.

Cel mai mare dintre cele peste 20 de turnuri și bastioane este cel al Croitorilor, conservat până azi. Menționat pentru prima dată într-un document din 1475 din timpul Regelui Matia Corvin, acest bastion era amplasat în partea cea mai vulnerabilă a orașului. În ciuda numeroaselor atacuri cărora le-a făcut față cu bine, turnul a fost puternic avariat la începutul secolului al XVII-lea de un trăsnet care a aruncat în aer cele 12 tone de praf de pușcă depozitate aici. Suflul acestei explozii a provocat pagube importante și Bisericii Reformate din imediata apropiere. După numeroase incendii și bombardamente, bastionul a fost refăcut în forma pe care o cunoaștem azi de către armata imperială în 1718. A fost dotat chiar și cu un ceas, demontat la renovarea din perioada interbelică.

Turnul Săpunarilor, ulterior al Pompierilor este și azi în picioare și se află pe Strada Tipografiei. În secolul al XIX-lea acea parte a orașului era cea mai periculoasă, incendiile fiind foarte frecvente, din turn putându-se supraveghea într-un mod optim focarele din centru, pentru a se interveni cât mai rapid și eficient. În anii ‘80, în locul vechiului acoperiș s-a construit o cupolă din sticlă în care se intenționa amplasarea unui observator astronomic și transformarea incintei în muzeu de astronomie.  Proiectul nu a mai fost finalizat, și nici transformarea turnului în muzeu al pompierilor nu a avut sorți de izbândă. Trecut în 2011 în administrarea municipalității clujene, turnul va avea o nouă destinație, acea de centru de cultură urbană, așa cum este în acest moment Bastionul Croitorilor.

Bastionul Pantofarilor (a mai purtat și denumirea de Bastionul Pielarilor, după breslele care l-au administrat) este și el în picioare, dar este situat în curtea Casei Bogdánffy (Str. Avram Iancu, nr. 1). Ajuns în proprietate privată la sfârșitul secolului al XIX-lea, în momentul în care zidurile și turnurile medievale și-au pierdut funcția militară și rolul defensiv, turnul nu face parte din circuitul turistic.

Turnul-poartă de pe Strada Podului (azi Str. Regele Ferdinand) era administrat de breasla lăcătușilor și a supraviețuit până în anul 1868.

Turnul Porții de pe ulița Maghiară a fost administrat de breasla dogarilor și a fost demolat în anul 1872.

Poze cu Turnul-poartă de pe Strada Podului și cu Turnul Porții Ungurești au fost realizate de fotograful Ferenc Veress, astfel că știm și azi cum arătau acestea la mijlocul secolului al XIX-lea, în momentul în care extinderea orașului a făcut ca aceste relicve medievale să fie dărâmate.

Nu se știe cu exactitate câte turnuri a avut cetatea medievală a Clujului, dar complexitatea construcțiilor fascinează și azi, existând printre altele un bastion rotund, un altul cu creneluri italiene, dar și un turn (Turnul Porții Mănășturului) care a adăpostit ceasul din Biserica Sf. Mihail, după ce turnul baroc al acesteia a fost afectat de un cutremur.

Turnul Porții de Mijloc a avut însă privilegiul de a fi locul prin care au intrat în oraș în anul 1817 împăratul Francisc I și împărăteasa Carolina Augusta în vizita lor la Cluj. Dotat cu clopot și ceas, turnul a fost demolat în 1850, dar avem în oraș o reprezentare grafică a acestuia, chiar pe obeliscul Carolina, ridicat în cinstea vizitei familiei imperiale în urbea de pe Someșul Mic.

Dr. Ancuța-Lăcrimioara Chiș
Manager Asociația Clujul de altădată

Mai Multe

More article