Spectaculoasa lume a fluturilor - Povești pe aripioare...mov

„Eu nu sunt urmașul lui Balzac, sunt un copil de-al lui Creangă.” răsună vocea poznașă a lui Ilie Hoza la telefon. Auzindu-i glasul, parcă-l văd în carne și oase lângă mine. Aceeași vivacitate, același spirit viu, debordând de fantezie. Ilie Hoza sau Yves Hoza, cum e alintat de mulți, a fost de acord să ne împărtășească, special pentru Cluj Web Story, frânturi din spectacolul de frumusețe și culoare al fluturilor pe care-i fotografiază în Parcul Național Munții Rodnei . Lansăm astfel o serie de articole presărate cu umor și purtate spre voi pe… aripioare mov!

Ne-am cunoscut acum câțiva ani, la Maieru. Pe atunci lansase volumul de poezii „Scrisori pe scobitori”. Ilie Hoza este învăţător în satul Anieș, comuna Maieru din județul Bistrița-Năsăud, fotograf, ornitolog şi poet.

S-a născut la 5 octombrie 1957 în comuna Maieru din judeţul Bistriţa Năsăud, iar de patruzeci de ani pune condeiul în mână și inițiază într-ale cunoașterii copilașii de pe meleagurile natale. Este membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România şi Membru de Onoare al Societăţii Ornitologice Române, fiind autorul volumelor „Trăistuţa cu flori de leac”, „5 anotimpuri”, „Scrisori pe scobitori” şi al „Ghidului păsărilor (ornitofauna) din Parcul Naţional Munţii Rodnei”.

Yves Hoza scrie pentru ziarul local Cuibul Visurilor (http://www.cuibulvisurilor.ro/, publicaţie editată de Complexul Muzeal Bistriţa şi Consiliul Local Maieru), pentru revista Societăţii Ornitologice Române – Despre păsări (https://www.sor.ro/) și este autor și editor pe site-ul Natura Nord (http://www.scatiii.ro/naturanord/) unde se prezintă astfel:

„Sunt un dascăl (…), modest culegător de plante medicinale, degustător de ciuperci şi cunoscător al muntelui, un ornitolog veteran, îndrăgostit de natură şi literatură, fără talente deosebite de organizator, un om care cultivă prietenia ca pe o floare rară. Doresc să rămân un învăţător cu deschidere spre idei şi lucruri noi, dezinvolt în studii şi proiecte naturaliste, plin de pricepere didactică, nerv ornitologic şi spirit inventiv. Gândesc să adaug o picătură de pasiune şi talent întru protecţia naturii, a păsărilor şi a florilor în marele ocean al educaţiei ecologice, pentru toţi cei pasionaţi de natură.”

Ce reprezintă fluturii pentru Dumneavoastră?

Lepidopterele (fluturii) reprezintă grupul de nevertebrate cu cea mai mare atracție pentru oameni, fiind deosebit de frumoși, grațioși, mulți, iar uneori ușor și frecvent observați.

Pentru mine, fluturii reprezintă o „invenție” a naturii în care zborul, culoarea, delicatețea și fragilitatea sunt uimitor îmbinate. Câmpul este mai verde și mai întins, văzduhul este mai adânc și mai necuprins, viața noastră este mai plină, mai bogată, mai colorată datorită lor!

Să surprinzi un fluture într-o fotografie, în toată splendoarea lui, nu e un lucru la îndemâna oricui. Necesită, cred, multă răbdare și atenție. Este fotografia un rezultant al muncii îndelungate îmbinată cu șansa unui moment, a unei clipe?

Ați prins bine dificultatea acestui act despre „imagine”. Este nevoie de efort fizic (de foarte multe ori uiți să respiri, ori faci cârcei după minute lungi de încremenire), patiență, ochi buni, (unele specii se camuflează foarte bine) și șansa unei secunde magice. Și încă ceva. O imagine reușită se alege dintre câteva zeci sau sute de fotografii.

Există mii de specii de fluturi. Dintre ele, este vreuna preferată a lui Yves Hoza?

Pe Terra se cunosc în prezent peste 180.000 de specii de fluturi, dintre care peste 90 % aparțin celor nocturni. Imaginați-vă o sticlă de 1 litru din care aveți voie să beți doar cât încape în dop. În România, din cele peste 4.000 de specii cunoscute, peste două sute de specii aparțin fluturilor diurni, iar în Munții Rodnei au fost semnalate 105 specii.

Recunosc că mi-e foarte greu să aleg și cu siguranță aș nedreptăți mulți fluturi superbi! Dacă ar fi totuși să caut, să cercetez, să fotografiez o asemenea „dragoste zburătoare” aș alege ceva din familia Erebioare : Negriciosul din Sudeti, Erebia sudetica radnaensis, un negricios cu benzi portocalii sau roșcate, un fluture întâlnit destul de rar în munții noștri.

Ce vă place la insecte și la fluturi, în mod special?

Marea lor diversitate și adaptabilitate. Culori și nuanțe pe care ochiul uman nu le poate distinge, dimensiuni micronice, de la câțiva milimetri (microlepidoptere sau coleoptere din familia Curculionide), până la giganții acestor popoare din ierburi: rădașca (Lucanus cervus, 9-10 cm), cel mai mare coleopter european ori Ornithoptera alexandrae din Papua Noua Guinee (o specie rară și frumos colorată a cărei anvergură a aripilor anterioare poate depăși 25 de cm – cât palma deschisă a unui adult).

Fluturii au reușit să cucerească aproape toată planeta. Cu excepția polilor, fluturii pot fi întâlniți din cele mai aride deșerturi până în pădurile tropicale, iar pe verticală de la nivelul mării până la 6.000 de metri în Himalaya.

La fluturi îmi mai place ceva… Frumoasele lor nume feminine (desigur la câteva specii): Aglaja, (Aglaia), Andromedae, Atalanta, Aurelia, Camilla, Circe, Daphne, Galathea, Ilia, Iolana, Lysandra, Lucina, Maera, Maturna opulenta, Niobe, Pandora, Roxelana, Selene, Thecla, Vanessa. Așa cum, ca să nu fac discriminări, există și nume masculine coborâte de pe statui ori legende mitologice elene: Alexis, Apollo, Argus, Icarus, Orion, Osiris, Satyrus.