Am stat mult să mă gândesc la subiectul despre care să vă scriu azi.
Nu din alt motiv, dar Clujul pare aşa gol zilele astea, deşi s-au ȋntors studenţii ȋn oraş – ceea ce, oarecum, e un paradox. Bine, la studenţi e ideea că vine sesiunea, aşa că sigur sunt ascunşi sub vrafuri de cărţi. Iar şcoala n-a ȋnceput ȋncă oficial, deci mai respirăm aer liber ȋncă vreo două zile.
Mă gândeam ieri la ce e de făcut weekend-ul ăsta, având ȋn vedere că parcă toată lumea e ȋncă amorţită după sărbători. Aşa că am făcut o mică listuţă cu ce aş vrea să fac eu şi cel mai probabil voi ajunge să fac, după cum mă cunosc.
Aşa că primul lucru pe care ȋl voi face ca să ȋmi ȋncep cum trebuie weekend-ul va fi să ies la un pahar de vin ȋntr-unul din localurile mele favorite. Nu e niciun mod mai bun de a ȋncepe oficial zilele de weekend decât un vin rose ȋn compania unei persoane dragi.
Al doilea lucru va fi să-mi pregătesc de dimineaţă un mic dejun copios. Ouă, bruschete, avocado… ce vreţi voi. Şi da, ştiu că nu e mare lucru ȋn a mânca, dar e mai mult de atât. Nu vreau pur şi simplu să mănânc, ci vreau să mă bucur de procesul de a-mi prepara mâncarea. Cu muzica mea favorită pe fundal, luându-mi tot timpul din lume de care am nevoie, ţopăind prin bucătărie şi mişcându-mi şoldurile pe ritmuri latino.
Al treilea mare lucru pe care vreau să ȋl fac weekend-ul ăsta e să-mi citesc una dintre multele cărţi cumpărate recent şi care, săracele, din lipsă de timp, au stat cuminţi ȋn bibliotecă şi m-au aşteptat. Toată săptămâna, ȋn timp ce mă chinuiam să răspund la mail-uri, mă tot gândeam că tot ce ȋmi doresc ȋn acest moment este să zac ȋntr-un loc confortabil cu o carte ȋn mână. Deci, practic, să evadez, să ies din cotidian şi să mă ȋndrept spre lumi fantastice, care să-mi vindece sufletul ciopârţit ȋn timpul săptămânii.
Şi că vorbim de evadare, pe duminică mi-am programat o ieşire din oraş. Poate merg la ski… bine, mai degrabă la dat cu sania pe zăpadă, căci ski-urile pentru mine ȋnseamnă o mişcare tip cap-picior-cap-picior. Dar simt nevoia să ies aglomerarea urbană pentru câteva ore măcar. O plimbare prin pădure, sau pur şi simplu o cafea la o terasă ȋn munţi. O reȋncărcare, cum s-ar zice.
Deci, cum s-ar zice, pe weekend e programată o şedinţă terapeutică de reȋncărcare, ca să pot ȋntâmpina agitaţia de săptămâna viitoare aşa cum se cuvine!
Aşa că lista mea cuprinde toate modurile prin care pot să mă echilibrez şi să mă odihnesc psihic. Ceea ce ȋţi sugerez şi ţie.
De când am ȋnceput munca mai serioasă, pentru visurile mele, mi-am ȋncălcat orele de functionare şi am ajuns uneori să mă epuizez. Aşadar, de anul ăsta am spus pas. Şi-mi voi folosi weekend-urile pentru a mă reȋncărca şi a lupta pentru mine.
Lista este diferită de la om la om, iar procesul de reȋncărcare este la fel de diferit. Tot ce trebuie să faci este să te cunoşti pe tine şi să găseşti cel mai bun mod pentru a-ţi aduna forţele.
- Ce faci când nu ştii ce să faci? - 3 iul. 2020
- Hai să-ncingi o horă cu arta, la Muzeul Satului din Cluj - 19 iun. 2020
- Povestea unei altfel de veri - 22 mai 2020
