„Mânzul șarg”, filmul produs la Cluj de Jenő Janovics în 1913 a fost piatra de temelie pentru sedimentarea în orașul de pe Someș a preferinței pentru cea de-a șaptea artă. Născut pe 8 decembrie 1872 la Uzhorod (azi în Ucraina) și decedat la Cluj în 16 noiembrie 1945, Jenő Janovics a devenit prin munca sa prodigioasă, părintele cinematografiei din Transilvania.
Janovics a marcat istoria teatrului clujean, a filmului, dar și a „managementului cultural” fiind un vizionar, un lider care indiferent de piedicile pe care le-a întâmpinat (și au fost extrem de numeroase), a reușit să gestioneze în mod eficient fiecare situație de criză.
Pentru filmarea peliculei „Mânzul șarg”, Janovics a apelat la cunoscutul studio francez de film Pathé, lucru care a contribuit mult la succesul internațional al filmului. Scenariul scris de Janovics după piesa lui Ferenc Csepreghy, i-a impresionat pe francezi, care au trimis o echipă de filmare la Cluj, inclusiv pe regizorul Felix Vanyl. În timpul filmărilor a avut loc un incident nefericit, în care o actriță și-a pierdut viața, înecându-se în Someș. În scena respectivă, cele cinci actrițe trebuiau să sară din barcă într-o zonă sigură, în care apa nu depășea o jumătate de metru. La reluarea scenei, Erzsi Imre nu a mai sărit din barcă pe partea dreaptă, ci pe partea opusă și fiind luată de vârtej s-a înecat în aplauzele mulțimii adunate pe margine care credea că scena face parte din film. Janovics a fost acuzat de omucidere prin neglijență, iar filmările au fost oprite pentru câteva săptămâni. În 21 ianuarie 1914, filmul a avut premiera la Budapesta și tot atunci prin sentința Judecătoriei Cluj, Janovics a fost declarat nevinovat. Cele 137 de cópii ale filmului au fost distribuite pe meridianele lumii, filmul fiind proiectat în America, Europa și chiar în Japonia.
Succesul a fost fulminant, „Mânzul șarg” aducându-i lui Janovics prestigiu și bani. Faptul că primul lui film a fost atât de bine primit l-a încurajat să continue în acest domeniu nou. Actorii pe care i-a angajat pentru această producție au fost de la teatrul din Cluj. Ei trebuiau să se adapteze noii situații, iar dacă în teatru timpul unei scene se măsura în minute, în film, totul se măsura în metri (de peliculă cinematografică).
Janovics i-a adus la Cluj pentru a lucra împreună pe Mihály Kertész (Michael Kurtiz), premiat cu Oscar pentru filmul „Casablanca” și pe Sándor Korda (Sir Alexander Korda), unul dintre părinții cinematografiei britanice.
Jenő Janovics nu a primit niciodată încurajări sau laude, însă munca sa prodigioasă a rămas în timp: a construit clădirea Teatrului Național, a produs 66 de filme din 1913 până în 1920 și a avut multe alte proiecte cinematografice în cursul lungii sale cariere, a fost director de teatru și a adaptat în producțiile sale numeroase opere literare, a realizat documentare atât pentru statul român, cât și pentru cel maghiar, era unul dintre principalii plătitori locali de taxe, datorită încasărilor generoase pe care le avea, dar a făcut și donații în timpul războiului pentru Crucea Roșie, pentru militarii răniți și pentru văduvele de război.
Surse: Zakariás Erzsébet, Janovics / creatorul Hollywood-ului transilvan / az erdély Holywood megteremtője / the creator of the Transylvanian Hollywood, Ed. Tractus Arte, București, 2014 si Zágoni Bálint, Janovics Jenő, a magyar Pathé, 2011.
#ClujulDeAltadata
- Gardianul Carpaților - 16 apr. 2024
- Inscripțiile în piatră de pe Turnul Croitorilor - 29 feb. 2024
- Meryl Streep în rolul unei clujence - 15 feb. 2024
