Prima farmacie a Clujului, locul unde se vindea elixirul dragostei, dar și praf de mumie pentru viață lungă
Situată pe latura nordică a Pieței Unirii, la intersecția cu Strada Ferdinand, Casa Mauksch–Hintz adăpostește cea mai veche farmacie a Clujului. Odată cu expansiunea orașului și construirea noilor ziduri de apărare, aici a fost ridicată o primă casă, a cărei pivniță se păstrează aproape integral. Casa are azi forma literei L și un subsol fascinant care se întinde nu doar sub întreaga suprafață a imobilului, ci și sub o parte a curții.
Familia Mauksch, farmaciști originari din Špiš au achiziționat casa, dându-i o nouă înfățișare, modelând fațada principală: parterul era prevăzut cu striuri orizontale, iar etajul era ornamentat cu lezene și pilaștri. Pictura murală de factură barocă, unică în Transilvania, conține patru reprezentări simbolice, sub forma a două medalioane ovale și două medalioane în formă de inimă. Într-unul dintre medalioanele ovale apare Arborele Vieții încadrat de șerpii lui Esculap, în cel de-al doilea este o ramură înfrunzită de pe care veghează un cocor cu o piatră în ghiare, pentru ca în medalioanele în formă de inimă (identice) să fie înfățișate două cornuri ale abundenței care încadrează o coroană.
Clădirea a găzduit cea mai veche farmacie din Cluj, datată în anul 1573. La începutul secolului al XIX-lea, casa a intrat în posesia familiei Szláby, pentru ca în 1851 să fie moștenită de membrii familiei Hintz care au fost proprietari până în anul 1949 când imobilul a fost naționalizat. În anii ’50 ai secolului trecut, pentru fluidizarea traficului pietonal, camera de la colțul clădirii a fost transformată în pasaj.
În anul 1954, profesorul Lucian Bologa a fondat Muzeul Farmaciei, în fapt Colecția de Istorie a Farmaciei, subordonată Muzeului de Istorie a Transilvaniei. La originea acestei inițiative se află colecția profesorului universitar Gyula Orient, care a expus-o pentru prima dată în anul 1904 la Muzeul Ardelean. Ulterior colecția a fost îmbunătățită cu exponate din secolele XVI-XIX din domeniul farmaciei de pe tot teritoriul Transilvaniei.
Istoria preparatelor farmaceutice este fascinantă, oamenii utilizând de-a lungul timpului diverse substanțe pentru tratarea bolilor. Dacă pentru conservarea frumuseții era indicat praful de nestemate, glandele anale de castor erau recomandate pentru tratarea epilepsiei, febrei, dar și a holerei. Coaja de nucă înlătura senzația de greață, iar coralul mărunțit era recomandat celor cu oasele fragile. Praful de mumie, în jurul căruia s-au țesut multe legende legate de beneficiile sale exhaustive, era vândut la prețuri exorbitante deoarece se considera că prelungește viața, apărând omul de bolile cele mai crunte.
Farmacia vindea și o licoare afrodisiacă, denumită elixirul dragostei, în fond vin roșu, fiert, condimentat cu anason, scorțișoară și cuișoare, ambalat într-o sticluță frumos ornamentată. Se spune că doritorii achiziționau acest lichid, unii crezând că persoana iubită de ei se va îndrăgosti iremediabil, alții pentru a întreține o pasiune pe viață.
Casa a fost retrocedată în anul 2013 moștenitorilor familiei Hintz, iar acum este într-un amplu proces de restaurare. După finalizarea lucrărilor, bogata colecție a Muzeului Farmaciei va fi din nou disponibilă pentru vizitare. Acest muzeu, unic în țară este o adevărată aventură și revelație: cărți vechi, recipiente, rețete, substanțe bizare, unguente minune, instrumentar care pare desprins dintr-o poveste de magie, toate completate de spațiul fabulos al casei care timp de secole a primit între pereții ei îngrijorările oamenilor, farmaciștii trebuind să trateze cu preparate și formule alchimice, de la boli grave ale corpului, la suferințe severe ale sufletului.
Credit foto: Asociația Clujul de Altădată, fortepan.hu, Látható Kolozsvár – Orbán Lajos fotói a két világháború közötti városról, Exit Kiado, Kolozsvár, 2018
#ClujulDeAltadata
