Palatul Urania-basoreliefurile cu nuduri, un cinema luxos și apartamente

Inspirat după Palatul Urania din Viena, construcția de la Cluj, tot în stil secession, a fost proiectată de arhitecții Géza Kappeter din Budapesta și József Stener, arhitectul Aradului. Proprietarul palatului, András Udvary era un mare pasionat al cinematografiei, realizând el însuși câteva „vederi” cinematografice.

Basoreliefurile cu bărbații goi de pe fațadă au trezit ample comentarii din partea autorităților publice care le considerau prea îndrăznețe și chiar vulgare, aceste bazoreliefuri simbolizau însă Munca și Știința în forma lor „desăvârșită”.

Palatul adăpostea la parter o farmacie, o carmangerie și un magazin de mobilier, în timp ce sus, erau amenajate 17 apartamente repartizate pe trei etaje. Dacă azi este importantă panorama asupra orașului, la începutul secolului XX, apartamentele de la etajul întâi erau luxoase, de mari dimensiuni, pe când cele de la etajele doi și trei erau mai mici și mult mai accesibile din punct de vedere financiar. Evident, toate apartamentele erau destinate protipendadei, dotările imobilului fiind dintre cele mai moderne, inclusiv un lift.

Sala de cinema, având 500 de locuri era cea mai modernă din Cluj, fiind dotată cu scaune elegante, încălzire centrală și un sistem eficient de ventilație, legislația vremii obligând organizatorii de proiecții cinematografice să aerisească sala după fiecare reprezentație. Aici, ventilația se putea face și în timpul vizionării, astfel încât confortul privitorilor era asigurat.

Amenajarea unui cinematograf modern era destinată atragerii populației spre noua formă de exprimare artistică, de multe ori considerată de bâlci, numeroasele cinematografe ambulante care poposeau în oraș în diverse spații mai mult sau mai puțin amenajate, înteținând această percepție. De acum, lumea bună se putea bucura de cele mai noi proiecții locale sau străine într-un spațiu generos și plăcut.

În perioada comunistă, cinematograful a fost rebotezat „23 August”. Eleganța de altădată a dispărut, mirosul persistent de motorină cu care era tratată podeaua, era iritant pentru ochii privitorilor. Filmele care rulau în prima perioadă comunistă erau cele de propagandă sovietică (Carnetul de partid, Învățătoarea din Șatrâi, Copilăria lui Gorki, Balada Siberiei, Reîntoarcerea victorioasă, Simfonia muncii). Cu toate că multe erau de calitate artistică îndoielnică, cinematograful era arhiplin. Mulți dintre cei care veneau în Cluj de la gară sau plecau spre gară, urmăreau filme care rulau toată ziua, programul cinematografului fiind de la 9.00 la 21.00. Prețul biletului era foarte accesibil, pentru ca toată lumea să se poată „culturaliza”. După 1965 au început să ruleze în cinematograf și westernuri, filme muzicale în vogă, precum și producțiile românești, unele de foarte bună calitate.

După 1990, cinematograful a primit numele „Favorit” și a supraviețuit până în anii 2000.

Dr. Ancuța-Lăcrimioara Chiș

Manager Asociația Clujul de altădată

www.clujuldealtadata.ro