Situată în spatele Palatului Poștei, pe strada Octavian Petrovici, nr. 2, clădirea proiectată de arhitectul Vasile Mitrea este un imobil a cărui imagine este azi controversată, de cele mai multe ori fiindu-i contestată estetica prea sobră și forma prea industrială pentru o clădire din centrul orașului. Când a fost terminat edificiul, clujenii l-au poreclit „Silozul”.
Povestea din spatele construcției este însă mult mai complexă și necesită o privire de ansamblu asupra funcționalității clădirii și asupra semnificației elementelor arhitecturale.
Proiectul conceput în 1969 prevedea construirea unei clădiri cu demisol, parter și cinci etaje. Lipsa banilor a determinat ridicarea în două faze, însă fără respectarea proiectului inițial: prima dată au fost finalizate trei etaje, în anul 1970, pentru ca în 1976 să se mai adauge un etaj. Aceasta este forma pe care o vedem azi.
Elementele decorative sunt inspirate de zidul medieval din piatră care era în imediata apropiere, caracterizat prin robustețe, emanând forță și echilibru. Un alt simbol, a fost preluat de la Mănăstirea Franciscană aflată vizavi, acele geamuri poziționate aleator, stilul „ferestrelor împușcate”, așa cum le-a denumit arhitectul Vasile Mitrea, care sunt dispuse astfel încât rezultă o „dezordine programată”.
Geamurile au ochiuri mici și apar atât în partea de jos a încăperilor, cât și la nivelul superior al acestora. Centrala telefonică montată în clădire avea nevoie iluminare slabă, de temperatură constantă și de spațiu amplu, astfel că soluția ochiurilor mici de geam poziționate discret și sălile ușor de controlat termic au dictat soluții interioare și exterioare specifice.
Interiorul a fost decorat somptuos cu plăci din marmură și tavan casetat, iar la intrarea principală, a fost amplasată stema Clujului cu cele trei turnuri. Pe fațada nordică se află o sculptură din bronz, denumită sugestiv „Sunetul”, opera artistului Puskás Sándor. După 1989, atât interiorul cât și exteriorul au suferit modificări, unele devastatoare, decorațiunile originale de calitate fiind înlăturate, inclusiv stema de la intrare, iar zona pe care este amplasată statuia din bronz a fost aglomerată cu gurile de aerisire ale aparatelor de aer condiționat, într-un aranjament execrabil de funcționalitate post-decembristă sălbatică.
Clădirea este propusă azi pentru a fi inclusă în lista monumentelor.
Surse info + foto: Chiș, Ancuța-Lăcrimioara, Palatele Clujului / Palaces of Cluj / Kolozsvári paloták, ed. Școala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2022 // Arh. Vasile Mitrea // Arhiva Minerva
- Turnul Croitorilor de-a lungul timpului - 6 sept. 2024
- Căminul de fete „Blanka Teleki” - 26 aug. 2024
- Insula mică din Parcul Central - 1 aug. 2024
