Cea mai cunoscută fabrică din oraș a fost cea de încălțăminte, a cărei poveste începe în anul 1900, atunci când Johann Renner și-a mutat atelierul de tăbăcărie din Reghin, la Cluj.
Terenul aflat la capătul străzii Paris (actuala Piață 1 Mai) a fost achiziționat în 1906, pentru ca în anul 1910 patru întreprinzători (József Farkas, Dezső Hecht, Frigyes Renner și Emil Renner), între care doi erau copiii lui Johann Renner, au înființat Fabrica de Piele „Frații Renner și Asociații”.
În timpul Primului Război Mondial, întreprinderea începe să fabrice încălțăminte, fapt care atrage comenzi generoase din partea armatei, astfel că dacă la inaugurarea din 1910 în fabrică lucrau 100 de angajați, la finalul războiului, numărul lor era de 775.
În anul 1930, societatea se dezvoltase atât de puternic, încât a fost achiziționată firma concurentă, „Turul” din Timișoara și a devenit un colos întins pe 30 de hectare, cu palat administrativ, hale de producție, centrale electrică și termică, turn de apă, ateliere de întreținere și reparații și dotări de ultimă oră pentru linia de producție. Nici facilitățile pentru angajați nu au fost neglijate, construindu-se o sală de sport, creșă, grădiniță, cantină și dispensar. Uzinele „Dermata”, Fabrici de Pielărie și Încălțăminte S.A. Cluj, a devenit noua denumire a unuia dintre cei mai importanți piloni ai economiei clujene.
Fabrica era ca un oraș în oraș, iar conducerea (în special, Dr. Mózes Farkas – a fost director general al fabricii mai bine de două decenii) era foarte determinată să asigure condiții optime de muncă angajaților. E remarcabil și faptul că din anul 1945 până la naționalizarea din 1948, echipa de fotbal a fabricii a activat în prima ligă națională.
În prima perioadă comunistă, fabrica a purtat numele ilegalistului comunist János Herbák (fost angajat al întreprinderii, închis la Doftana, unde și-a găsit sfârșitul în urma cutremurului din 1940), apoi a devenit „Clujana”, una dintre cele mai cunoscute nume ale industriei românești din perioada comunistă, devenită celebră pe plan internațional datorită calității produselor și prețului imbatabil. Mai mult de 90% din producție ajungea la export, iar fabrica a devenit cea mai mare unitate de acest tip din centrul Europei, cu peste 10.000 de angajați.
După anul 1989, „Clujana” a intrat în declin, a fost închisă timp de patru ani (1999-2003), dar a ieșit din insolvență în 2004, fiind preluată de Consiliul Județean Cluj.
Surse info + foto: Chiș, Ancuța-Lăcrimioara, Palatele Clujului / Palaces of Cluj / Kolozsvári paloták, ed. Școala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2022 // Dr. Mózes Farkas (Uzinele Dermata) – un manager modern “avant la lettre”, în Revista Baabel (baabel.ro) // Asociația Clujul de Altădată.
- Biblioteca Academiei, sipetul comorilor de pe strada Kogălniceanu - 14 oct. 2024
- Turnul Croitorilor de-a lungul timpului - 6 sept. 2024
- Căminul de fete „Blanka Teleki” - 26 aug. 2024
