Actualul șir de construcții de pe latura nordică a Pieței Unirii a fost ridicat după extinderea orașului dincolo de zidurile Vechii Cetăți (Óvár), expansiune marcată de finalizarea noilor ziduri la sfârșitul secolului al XV-lea și de trasarea unei noi piețe centrale.
Prima atestare a casei Filstich este chiar pe un ancadrament al construcției, apărând numele Petru Filstich și anul 1597. Fiind una dintre cele mai rafinate și primitoare case ale urbei acelor vremuri, personalități importante ale începutului de secol XVII au fost găzduite aici la trecerea lor prin Cluj: comisarul imperial Paul Krausenegg, care l-a însoțit în Transilvania pe generalul Giorgio Basta și chiar Dionisie Bánffy, soțul mult mai celebrei și controversatei Anna Báthory.
Dacă inițial casa a fost construită pe un singur nivel, la mijlocul secolului al XVI-lea, o dată cu supraetajarea celorlalte case din Piața Centrală a mai fost adăugat unul. Decorațiunile extrem de elevate și acuratețea detaliilor confirmă faptul că proprietarul era unul dintre cei mai înstăriți oameni ai Transilvaniei, fiind un orfevru extrem de bogat. Stema care apare pe unul dintre ancadramente înfățișează un unicorn cabrat, simbol al nobleței și curajului, dar și al omului superior neînțeles de societatea mediocră. Poate și inscripția VIRTUTIS COMES INVIDIA („Virtutea este însoțită de invidie”) vine să confirme privilegiile de care se bucura familia Filstich și invidia pe care o atrăgea din partea societății.
Casa a ajuns la începutul secolului al XVIII-lea în posesia familiei Wass de Țaga. Sámuel Kemény, nepotul prefectului Dániel Wass a fost înnobilat, primind titlul de conte în 1804. Acesta a transformat casa într-un palat baroc, urmând modelul palatului Bánffy, cel care a fost prototipul mai multor palate clujene.
Casa Filtich-Kemény este una dintre cele mai frumoase construcții din Cluj, în modelarea ei întinsă pe o perioadă de trei secole (XVI-XIX), regăsindu-se elemente renascentiste, baroce sau rococo. Încăperea de la etajul întâi, cea mai impozantă a palatului, ocupă întreaga lățime a parcelei și se deschide spre stradă cu un balcon cu parapet din fier forjat susținut de trei console masive.
La mijlocul secolului al XIX-lea aici au poposit la invitația conților Kemény, marele poet Mihály Vörösmarty, dar și unul dintre cei mai versați politicieni ai epocii, Ferenc Deák. O placă amplasată pe clădire amintește de vizita celor doi din data de 18 mai 1845.
În perioada interbelică, „Regele Bomboanelor” era un magazin care se afla la parterul palatului și care era unul dintre cele mai iubite locuri din Cluj de către micii locuitori ai urbei.
Surse info + foto: Mihály Melinda, Filstich-Kemény-ház, Kolozsvár, în transindex.ro / Gaal, György, Cluj-Napoca, Ghid turistic, istoric, cultural, Ed. Tortoma, Baraolt, Cluj-Napoca, 2014 / Lukács József, Povestea orașului-comoară, Cluj-Napoca, Ed. Apostrof, 2005 / Orbán Lajos, Látható Kolozsvár, Ed. Exit, Cluj-Napoca, 2018 / Asociația Clujul de Altădată.
#AncutaLacrimioaraChis #ClujulDeAltadata
- TIFF 2025: Viitorul sună bine (?) - 29 mai 2025
- Muzeul Viu al Dansului și alte surprize - 15 mai 2025
- Cum este corect? Turnul Croitorilor sau Bastionul Croitorilor? - 26 apr. 2025
