De multă vreme în cutia poştală se găsesc doar plicuri cu facturi şi alte înştiinţări. Cât despre felicitările frumoase şi meticulos scrise, abia dacă mai ştim să primim. Este mult mai uşor să scrii câte un sms sau câte un mesaj prin e-mail, facebook sau orice altă formă de socializare care implică internetul.

Emoţia acestora? Ei bine nu se prea regăseşte. Este prea digitalizat, iar amprenta celui care binevoieşte să-ţi scrie nici că se observă. Asta mai ales dacă coţinutul textului este copiat de pe un site cu astfel de urări.

Totuşi, felicitările originale nu au dispărut de pe piaţă, semn că încă există această specie de oameni sensibili, creativi, originali şi nostalgici. Este un sentiment unic, acela de pregătire a urărilor cu câteva saptămâni înainte de sărbători, căci Poşta Română nu este cel mai eficient serviciu din ţară, iar plicurile atent timbrate trebuie să ajungă la timp.

Gândurile bune nu sunt universal valabile, ci personalizate, iar cel pentru care se scriu are emoţie, timp si dor în suflet în clipele în care le citeşte. În primul rând pentru că sunt rare, iar în al doilea rând pentru că simţi expeditorul, iar într-o lume digitală este exact ceea ce ai nevoie.

Nostalgicii scriu căci suntem prea deschişi la orice schimbare, fără să o analizăm în amănunt şi aşa pierdem obiceiuri frumoase, dragi şi caracteristice oamenilor, acelea de a ne gândi la ceilalţi ca la nişte fiinţe vii şi nu resurse umane.

În fiecare an în care trimiţi felicitări celor dragi simţi că între atâtea sms-uri general valabile, tu trimiţi ceva nou, autentic, plin de căldură şi creativitate. Unde mai pui că unii încă le scriu cu cerneală, pentru ca suflul autentic să nu se piardă.

S-a trecut prea repede de la tot ce era individual şi semnat la lucruri valabile pentru o mare majoritate. Felicitări, scrisori, timbre şi plicuri, toate aceste cuvinte ne duc cu gândul la o perioadă în care comoditatea tastelor era departe, iar eleganţa unei femei era desăvârşită printr-o caligrafie şi o ortografie impecabilă.

Felicitările nu sunt demodate, căci nici iubirea şi mesajul ei nu sunt. În schimbul unei ore de vizionat programe la TV, caută instrumentele de scris, câteva coli goale de hârtie şi după aşternerea gândurilor pe paginile albe, trece-le „pe curat” pentru ca, mai apoi, să ajungă la persoanele dragi nouă.

Despre asta sunt sărbătorile, despre bunătate, timp pentru cei iubiţi şi sentimente pure. Cum altfel să le exprimăm decât printr-un mod original, vechi însă nu învechit.