Poveşti de binePoveşti cu mâncarePrăjituri de poveste: Tobițe

Prăjituri de poveste: Tobițe

Este greu să îţi faci treaba cu brio în casă dacă în jurul tău mişună permanent un copil energic şi puţin plictisit de tot ceea ce este în celelalte încăperi, exceptând bucătăria, în care mama are cel mai mult de muncă. Cum îi atragi atenţia? Ei bine mama mea, ne colinda până făcea o spumă din 6 albuşuri bătute cu 300 gr. zahăr tos pe o baie de abur.

După ce se făcea vârtoasă adăuga 100 gr. nucă măcinată, amestecând lent, doar într-o direcţie, pentru ca spuma să nu se lase.

Aici începea povestea renilor! Ştiam de mici că Moş Crăciun gusta cele mai bune prăjituri şi celui căruia i se atribuiau meritele, primea un cadou în plus. Nimic mai motivant de atât pentru a o ajuta permanent pe mama la bucătărie. După obţinerea unei spume tari, începea munca noastră, a copilelor ce doreau să-l impresioneze pe Moşul.
Luam cu o linguriţă spuma şi o aşezam în tavă în forme rotunde. Atunci tava era unsă cu margarină şi tapetată cu făină, însă acum folosim hârtie de copt. Aşezam meticulos fiecare rotund, iar apoi le coceam la foc încet, cu uşa cuptorului între-deschisă. Eram fascinate de acele micuţe dulciuri, mai ales căci mama ne povestea cum ele erau făcute cele care le dădeau puteri magice renilor şi deasemenea moşului pentru a colinda întreg pământul într-o noapte.

Crema era făcută, bineînţeles de bucătarul şef! 6 gălbenuşuri erau frecate bine cu 250 gr de zahăr praf, tot pe baie de abur şi apoi se lăsau puţin să se răcească. Apoi adăuga un pachet de unt şi cacao atât cât era nevoie pentru a obţine o cremă neagră.

Munca preferată a ucenicilor începea după toate aceste procedee complicate.
După coacere, tobiţele se ung cu cremă două câte două şi de dau prin nucă măcinată. Pentru a fi mai crocante, se ţin la rece câteva ore, până la sosirea moşului.
Normal că amândouă primeam cadouri în plus, căci acele tobiţe energice pentru întreg personalul lui Moş Crăciun, erau delicioase, iar noi bucuroase că ajutăm la împărţirea cadourilor.

Este un desert pe care încă îl facem de fiecare Crăciun, iar în locul poveştii, răsună colindele vechi învăţate de la bunici.

Mai Multe

More article