În partea estică a Clujului, s-a aflat în secolele al XII-lea și al XIII-lea, satul Sf. Petru, distrus în timpul invaziei tătare. Biserica parohială de atunci era construită pe locul celei actuale, în centru localității. Treptat, expansiunea orașului în afara zidurilor cetății și repopularea satului au făcut ca hotarele celor două unități administrative să se contopească.
Urme ale fundației bisericii medievale se mai păstrează și azi sub altar, construcția în stil romanic fiind distrusă în jurul anului 1560, în timpul conflictelor din vremea Reformei. Confesiunea unitariană a atras majoritatea locuitorilor, iar în anul 1585 s-a construit o nouă biserică, iar alături de aceasta a funcționat timp de 80 de ani un gimnaziu unitarian. În timpul luptei de independență condusă de Francisc Rákóczi al II-lea, satul a ars din nou, rămânând doar zidurile bisericii.
Cu sprijinul habsburgilor, biserica a fost recuperată de catolici care au administrat-o cu ajutorul călugărilor franciscani minoriți, reveniți la Cluj în anul 1724. La începutul anilor 1840, s-a luat decizia de a se reconstrui biserica, deoarece era destul de șubredă, iar proiectul i-a revenit lui Anton Kagerbauer care a ridicat între anii 1844-1846 atât biserica neogotică actuală, cât și azilul de bătrâni alăturat. La data de 29 iunie 1848, noul edificiu a fost sfințit, primind hramul Sfinților Petru și Pavel, însă biserica este cunoscută printre clujeni ca „Biserica Sf. Petru”.
Arhitectura este una simplă, respectând tipicul bisericilor sătești cu turnul, nava și corul pe o singură axă. Turnul bisericii Sf. Mihail din piața centrală a orașului, aflat atunci în reconstrucție i-a servit ca model lui Kagerbauer pentru turnul bisericii Sf. Petru. Având bază pătrată, acesta este înzestrat la nivelul intermediar cu un ceas, iar partea de sub acoperiș are formă hexagonală.
Orga cu un dulap neogotic este opera maestrului Ignác Kolonich din Târgu Secuiesc, iar altarul a fost realizat la München. Gardul care împrejmuia biserica a fost demolat în anul 1987 pentru lărgirea carosabilului.
Două monumente deosebit de importante sunt amplasate în jurul acestei biserici, primul este portalul votiv care a fost mutat aici în anul 1899 din fața intrării principale în biserica Sf. Mihail, cu ocazia sistematizării pieței centrale și obeliscul Fecioarei Maria (cunoscută ca „Statuia Ciumei”), pus în spatele bisericii Sf. Petru în anul 1961, căci amplasamentul original de lângă universitate deranja autoritățile comuniste.
Chiar dacă acum pare că se pierde printre blocurile înalte din zona Mărăști și între două artere de circulație, biserica Sf. Petru, rămâne totuși unul dintre cele mai frumoase și cochete, locașuri de cult ale Clujului.
Surse info + foto: Gaal, György, Kolozsvár: történelmi városkalauz, Ed. Tortoma, Baraolt, Cluj-Napoca, 2021 // Asociația Clujul de Altădată
- Turnul Croitorilor de-a lungul timpului - 6 sept. 2024
- Căminul de fete „Blanka Teleki” - 26 aug. 2024
- Insula mică din Parcul Central - 1 aug. 2024
