Falsificatorul de bani, genialul constructor al primei fântâni muzicale din lume
La 35 de kilometri de Târgu Mureș se află Castelul Rhédey (la Sângeorgiu de Pădure), locul unde s-a născut Claudia Rhédey, stră-străbunica reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii. Castelul a fost restaurat și alături de minunata expoziție despre viața celei mai celebre locatare a acestuia descoperim informații la fel de captivante despre Bodor Péter, meșterul-falsificator care a creat prima fântână arteziană muzicală din lume.
Bodor Péter s-a născut probabil în 1782 sau 1783 la Sângeorgiu de Pădure și a trăit și în localitatea Leț din jud. Covasna. În aceste locuri și-a făcut studiile elementare, iar în privința celorlalte studii mai înalte nu există decât speculații. Deoarece nu s-au găsit informații în cataloagele colegiilor din zonă, s-a sugerat chiar că ar fi făcut studii la Viena. Cu siguranță însă, a fost ucenic de tâmplar, ocazie cu care a ajuns și în străinătate unde a deprins cunoștințe despre fabricarea orgilor.
Cea mai mare realizare a sa a fost fântâna arteziană muzicală construită într-una din lungile sale perioade de detenție (a stat cel puțin 18 ani din viață în închisoare în mai multe locuri pentru falsificarea de bani). În jurul anului 1816, Bodor s-a stabilit în Târgu Mureș și chiar dacă nu s-a căsătorit niciodată, a adoptat doi copii. A fost condamnat pentru falsificarea de bancnote și folosit de autoritățile locale pentru a reconstrui fântâna din piața centrală a orașului în perioada 1820-1822. Bodor, nu doar că a reconstruit-o, a desăvârșit-o. Înaltă de 12 metri, prima fântână „cântătoare” din lume suna atât de tare încât putea fi auzită în satele din împrejurimi pe o rază de 10 kilometri. În vârful fântânii se afla statuia lui Apollo care în decursul a 24 de ore se învârtea în jurul propriei axe indicând ora exactă. La construcția cupolei s-au utilizat 400 de kilograme de cupru. Fântâna a fost descrisă în publicația britanică ”Edinburgh Review”, de unde aflăm că bazinul fântânii avea volumul de 3.000 de găleți. În cupolă se afla mecanismul care genera o melodie de origine turcă. Era de fapt o orgă în miniatură pusă în funcțiune de către cilindrii unui ceas. Partitura era făcută pe cuiele cilindrilor care deschideau sau închideau supapele țevilor orgii.
Fântâna furniza apă permanent, dar în fundația acesteia era și rezervorul care aproviziona unitatea de pompieri a orașului. Izvorul era la trei sute de metri de fântână, iar Bodor a conceput și conducta din lemn de stejar prin care se alimenta sistemul tehnic. Energia cinetică a diferenței de nivel de 15 metri, punea în funcțiune mecanismul muzical.
Fântâna a existat până în 1911 în centrul orașului Târgu Mureș, an în care a fost demolată. O replică fidelă a acesteia a fost construită însă în 1936 pe insula Margareta (Margit) din Budapesta.
Bodor Péter a murit la Cluj în anul 1849 într-o locuință de pe strada Kogălniceanu (fosta Farkas) și este înmormântat în cimitirul Central (Hajongard/Házsongárd), dar nu i s-a depistat mormântul.
Merită să vizitați unul dintre cele mai frumoase castele din Transilvania (Muzeul/Castelul Rhédey din Sângeorgiu de Pădure, Jud. Mureș), unde veți afla și fascinanta poveste a lui Bodor Péter, falsificatorul notoriu, meșter genial, făuritor al multor altor artefacte extraordinare, care a intrat în istoria universală pentru conceperea primei fântâni muzicale din lume.
Surse: Gáspár Péter / Expoziția permanentă Bodor Péter de la Muzeul Rhédey din Sângeorgiu de Pădure / facebook.com/ClaudiaRhedey /
#AncutaLacrimioaraChis #ClujulDeAltadata
- Gardianul Carpaților - 16 apr. 2024
- Inscripțiile în piatră de pe Turnul Croitorilor - 29 feb. 2024
- Meryl Streep în rolul unei clujence - 15 feb. 2024
