Regele Mihai I al României a fost o figură emblematică din istoria secolului XX. O perioadă mai puțin cunoscută este cea în care Mihai a purtat titlul de Mare Voievod de Alba Iulia: de la 9 ani la 19, din 1930 în 1940.
Rege la șase ani
După moartea Regelui Ferdinand (1927), bunicul său, Mihai ajunge rege în urma renunțării la tron a tatălui său, Principele Carol. Fiind minor, regența a fost asigurată de Principele Nicolae – unchiul său, Patriarhul Miron Cristea și Gheorghe Buzdugan – președintele Înaltei Curți de Casație. În 1930 Carol se întoarce în țară, detronându-și fiul. Deoarece nu se putea face dintr-un rege, prinț, s-a găsit o formulă de compromis, acordându-i-se titlul de „Mare Voievod de Alba Iulia”.
Educat pentru a fi rege
Carol II s-a ocupat mult de educația fiului său, înființând printre altele o clasă specială, formată din copii din toate categoriile sociale și toate naționalitățile aflate pe teritoriul României. Despre educația de la Palat se poate spune că nu era părtinitoare, la absolvirea școlii, Marele Voievod obținând premiul doi pe clasă.
De mic copil, Mihai a fost pasionat de mașini și motoare, conducând de la o vârstă fragedă atât automobile cât și motociclete. Lecțiile de mecanică nu erau străine de educația tânărului învățăcel. Școala se împletea și cu însușirea calității de moștenitor la tron, fapt care impunea participarea la evenimentele oficiale și culturale ale epocii. De la deschiderea sesiunii parlamentare la sfințiri de catedrale, de la defilări ale străjerilor, la întâlniri cu oficialii altor state, programul era conceput astfel încât copilul să deprindă cât mai multe însușiri ale unui viitor rege.
Un voievod modern și sofisticat
În presa vremii, Mihai apărea nu doar cu prilejul unor evenimente oficiale, ci și era prezentat și în viața de zi cu zi, în articolele vremii, lumea putând să-l vadă testând un automobil electric (la 9 ani), la plimbare cu tatăl său pe aleile Palatului din Sinaia, la schi împreună cu alți copii, meșterind un motor împreună cu mecanicul de la Curte sau însoțindu-și tatăl la vânătoare.
Imagini deosebite sunt cele în care Mihai învață să patineze și chiar cade pe ghețuș. Toate aceste elemente erau făcute publice tocmai pentru că lumea era interesată și atunci ca și acum de viața privată a capetelor încoronate, iar prezentarea unui viitor suveran cu aceste îndeletniciri obișnuite aveau menirea de a-l apropia de popor.
„Mihăiță”, așa cum era alintat de către supuși era o figură extrem de cunoscută și iubită, iar activitățile din spațiul privat care erau făcute publice, deschideau pentru prima oară era unei monarhii care prin intermediul presei și a radioului ajungea foarte aproape de omul de rând.
Dr. Ancuța-Lăcrimioara Chiș
Manager Asociația Clujul de altădată
- Arta bizantina și contemporană într-un proiect semnat de Florin Olari - 14 nov. 2024
- Biblioteca Academiei, sipetul comorilor de pe strada Kogălniceanu - 14 oct. 2024
- Turnul Croitorilor de-a lungul timpului - 6 sept. 2024