În data de 15 mai este sărbătorită Ziua Internaţională a Familiei!
Familia poate exista în multe forme, chiar şi în cazul unui părinte singur. Ceea ce se află la baza unei familii sunt tocmai persoanele care se consideră a fi parte din acea familie și, cel mai important, afecţiunea pe care simt unii pentru alții.
Legăturile dintre membrii unei familii sunt foarte importante! Familia ne ajută să trecem prin cele mai dezastruoase momente, dar și prin cele mai bune. În familia funcțională se oferă sprijin și siguranță, dar şi iubire necondiționată. Cei dragi ai tăi vor căuta întotdeauna să vadă și să scoată la iveală ce e mai bun din tine, vor încerca să treacă prin momentele de criză, cu disponibilitate emoțională și să caute să înțeleagă, în mare, nevoia fiecărui membru pentru a păstra, atât individualitatea, cât și pentru a menține sau readapta o nouă formă de echilibru, un nou status-quo. Astfel, familia devine un loc în care vei găsi acea pace şi linişte, la care îţi va fi drag să te întorci, chiar şi numai în gând.
Am povestit cu Valentina Şimon, psihoterapeut sistemic pentru cuplu şi familie, câteva lucruri despre familia modernă, tradiţională şi problemele de cuplu, cele mai frecvente.
- CUM SE DEFINEȘTE FAMILIA MODERNĂ?
Chiar dacă din punct de vedere social/administrativ, forma ei, așa cum o înțelegem noi ca fiind tradițională, tinde să se dilueze tot mai mult, să se transforme în relații cu un consens liber, legătura afectivă rămâne raportorul de bază, pentru fiecare persoană. Oamenii sunt RELAȚII şi nu vom putea exista nicicând în afara lor, mai ales în afara uneia de bază, a unui ATAȘAMENT.
ATAȘAMENTUL este o nevoie emoțională primară cu care ne naștem, nu e pe alese și este cea care ne va conduce, inconștient, pe tot parcursul vieţii noastre. Dacă nu vom reuși să ne atașăm de cineva, o vom face de ceva anume, de un obiect, idee etc. Când vorbim de formele ei emoționale ce pot apărea într-o familie, ele pot fi atât sănătoase, cât și nesănătoase (relații toxice, parteneri abuzivi, dependențe etc). Aş spune deci, că FAMILIA este, indiferent de forma ei, o stare afectivă cu legături strânse între membrii ei.
2. CEI „CU ACTE” AU PROBLEME MAI MARI DECÂT CEI „FĂRĂ ACTE”?
Din punct de vedere afectiv, NU. Însă, interpretările personale și, desigur, din nou influențele contextului social în care trăim, își pot pune amprenta subtil. Atunci când ne dezvoltăm într-un cadru de familie în care stabilitatea afectivă era ceva absent sau precar, se naște foarte multă insecuritate emoțională. Cineva care nu a fost iubit în mod echilibrat, adică a fost neglijat sau, din contră, sufocat emoțional, va deveni o persoană adultă susceptibilă în relații, se va îndoi de sine sau de ceilalți adulți și, atunci, stabilitatea va fi mereu afectată de posibile turbulențe emoționale. Mulți oameni au primit de la părinți o imagine negativă legată de relația de cuplu și de căsătorie şi nu au încredere că ei pot exista într-o astfel de dinamică. Tind să o evite, să nu
își dorească să și-o asume. Ideea este că, indiferent dacă e cu acte sau fără acte, indivizii vor avea, în cuplu, până la urmă, același probleme relaționale, pentru că, în realitate există nevoia de a învăţa cum se pot rezolva conflictele maritale, de cuplu, cum anume se poate tranzita în
situații grele emoțional, în interiorul relațiilor apropiate?
Cei mai mulți nu au aceste modele funcționale și atunci cred că odată cu căsătoria a venit sfârșitul fericirii. Echilibrul este un efort constant, nu o povară, dar e ceva ce numai conștient poate exista.
3. SUNT BANII ȘI GESTIONAREA LOR, PROBLEME ÎN FAMILIA MODERNĂ?
Sunt de multe ori subiecte de dispută în jurul banilor. De cele mai multe ori nu banii, în sine sunt problema reală, însă e mai ușor să indici asta ca fiind motiv de ceartă. Astfel de subiecte sensibile declanșează și mențin totodată o dinamică de relație în interiorul familiilor.
Sunt, de fapt, aduse la suprafață, alte mecanisme emoționale inconștiente prin care adulții ajung să descarce emoții, tipare, situații de fapt trăite cu mai mult timp în urmă, poate în propria lor copilărie, în relații cu mama sau tata. Sigur că sunt și contexte în care banii necesari pentru o bună susținere a familiei nu au existat și asta a dat naștere la un stres puternic. Pe tema
banilor se nasc multe mituri de familie și în spatele lor se ascund aspecte foarte sensibile. Unii vor evita intimitatea din familie sau apropierea justificând supraimplicarea la muncă. Poate, de asemenea, o parteneră va deține controlul cheltuind excesiv, inutil sau îl va pedepsi pe celălalt printr-un alt gen de putere ascunsă.
Aceste dinamici, cum am mai spus, mențin o homeostazie, adică o formă de echilibru, fie el sănătos sau nu.
4. SE SIMTE O ÎNTOARCERE LA FAMILIA TRADIȚIONALĂ, ÎN CARE FIECARE ÎȘI ASUMĂ ROLUL?
Cum am menționat mai sus, oamenii vor căuta o stabilitate, într-un fel sau altul, fie cu sau fără căsătorie. E mai acceptabil acum, social, să ai copii fără să fii căsătorit. Nu mai sunt majoritare aspectele religioase sau politice cele care guvernează convingerile de viață și, atunci,
ele devin foarte variate. Și noi psihoterapeuții trebuie să urmărim aceste noi tendințe și să ţinem cont de ele ca fiind realităţi cu care familiile se prezintă în terapie. Asumarea rolului de adult, a celui de partener și, cel mai esențial, al celui în care devenim părinți, este foarte sensibil, însă este esențial. Ele împreună dau tonul unor echilibre sau dezechilibre în familie sau la nivel individual. Aceste neasumări se văd ulterior mai ales în tulburări emoționale sau de personalitate, și tot mai mult de tulburări de gen, de identitate sexuală.
5. SUNT TINERII MAI DORNICI DE CĂSĂTORIE, COMPARATIV CU CEI 40+ NECĂSĂTORIȚI ÎNCĂ?
Vremurile actuale îi determină pe tineri să amâne, în multe situaţii, momentul unei astfel de responsabilități. Chiar zilele trecute am avut în terapie câțiva tineri care afirmau că își doresc în sinea lor o relație stabilă care să tindă ulterior spre căsătorie, dar că ei înșiși se confruntă
cu situația în care nu găsesc o persoană disponibilă să intre într-un astfel de proces de maturizare; de a crește împreună în relație și de a forma o bază sigură, nu doar din punct de vedere material, dar și emoțional.
Temerile că se pot confrunta cu respingere, disconfort emoțional puternic sau perioade de instabilitate îi fac mai degrabă să rămână la un stadiu de explorare îndelungat. Pentru unii, un oarecare nivel de confort material este mulţumitor și nu se mai focalizează atât de mult pe partea asta de viitor. Social, financiar nu mai depind atât de mult de familia lor de bază și, atunci,
contemplează în statutul de single, mai mult timp comparativ cum tendinţele trecute.
Statistic, perioada de căutări, cum o numim în terapia de familie, e mai prelungită în timpurile noastre decât cea trăită de părinții noștri, de exemplu.
Sursă foto: https://intermountainhealthcare.org/
