Un an de la tragedia din Colectiv.
Mulți dintre noi am uitat, din păcate, și am uitat înainte de a se trage concluziile și a se împărți pedepsele. Acum lor le e mult mai ușor să paseze vina de la unul la altul, căci nu mai suntem cu ochii pe ei ca în noiembrie și decembrie anul trecut. Mai țineți minte?
Versurile, pe care mulți le-au judecat greșit la acea vreme, ne-au intrat pe o ureche și ne-au ieșit pe alta:
„…The day we give in
Is the day we die…”
Mi-am petrecut duminica uitându-mă la știri și la “Romania, te iubesc”.
Am plâns încontinuu. De ce? Empatie și deșteptare.
S-au dus prea devreme. Deodată. Fără vină. Mulți aveau șanse de supraviețuire. Mizeria din spitale însă le-a retezat orice șansă.
3 zile de doliu național nu sunt suficiente pentru 64 de suflete.
Să ne aducem aminte: 22:32. 30 octombrie 2015. #1MinutDeReculegere