Din cei 100 de cireşi japonezi, în primele luni de aclimatizare, la Cluj, au rămas 97. Dar există o puternică „lumină la capătul tunelului”. Dacă s-a putut în Lituania, se poate şi la noi.
La mijlocul lunii februarie, Clujului i-au fost dăruiţi 100 de cireşi japonezi. Pomii, din specia Prunus Serrulata (Japanese Sakura) au fost aduşi cu avionul de către domnul TAKASHI YAMAMOTO, Secretarul general al „Japan Sakura Exchange Association” o organizaţie non profit din oraşul Matsuyama, Japonia.
Acum, la aproape trei luni de la sosirea lor, mi-am dorit să aflu cum se simt cireşii, cum se adaptează şi cât de mari sunt şansele ca acesti pomi cu flori minunate să înfrumuseţeze parcurile oraşului.
Cireşii japonezi primiţi cadou sunt găzduiţi în sere, îngrijiţi şi supravegheaţi îndeaproape de specialişti în horticultură de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj.
Deşi abia aşteptam să aflu că nu va trece mult până le voi putea admira florile, copăceii sunt încă mici şi trebuie să treacă două veri și trei ierni pentru a putea fi plantaţi în vreun parc.
Cireşii trebuie să stea în carantină trei ani, după cum ne-a spus specialistul japonez. Pe de-o parte este vorba despre un regulament impus de UE, iar pe de alta, acești puieți trebuie să se adapteze şi să fie monitorizați din punct de vedere fitosanitar pentru a-și dezvolta corespunzător sistemul radicular. (Claudiu Ioan BUNEA, Facultatea de Horticultură, USAMV Cluj)
Din cei 100 de cireşi japonezi de la Cluj, trei nu au rezistat noilor condiţii de viaţă, frigului de la sfârşitul lunii martie şi stresului provocat de lunga cursă din Japonia până în inima Ardealului. Dar există o puternică „lumină la capătul tunelului”. Dacă s-a putut în Lituania, se poate şi la noi.
Pe viitor, cireşii care vor supravieţui după întreaga perioadă de carantină, au şanse mari să supravieţuiască şi în exterior (parcuri) după plantare. Unul dintre argumente este că astfel de cireşi au fost plantaţi şi în campusul unei universităţi din Lituania şi supravieţuiesc la cinci ani după plantarea definitivă. (Claudiu Ioan BUNEA, Facultatea de Horticultură, USAMV Cluj)
Cireşii japonezi sunt decorativi şi spectaculoşi în momentul înflorii (martie-aprilie, în Japonia). Aceşti pomi sunt cultivaţi în special pentru înfrumuseţarea parcurilor şi grădinilor.
Spre deosebire de cireşii cultivaţi în România care fac parte dintr-o altă specie, cei din Japonia au o valoare strict peisagistică.
Florile de cireş sunt cele mai îndrăgite în Japonia. Ele reprezintă simbolul primăverii, al frumuseţii şi purităţii. Momentul înfloririi cireşilor, un spectacol unic al naturii în nuanţe strălucitoare de roz şi alb-roz este sărbătorit în Ţara Soarelui Răsare prin Festivalul Florii de Cireş, denumit Hanami (privitul florilor).
Exact acest peisaj îl am în minte şi aştept cu nerăbdare Hanami la Cluj-Napoca.
