Acasă Blog Pagina 6

Sound Borders lansează proiectul „Muzică și (dia)film”

0

Asociația Culturală Sound Borders anunță lansarea unui proiect interdisciplinar care își propune să îmbogățească dialogul dintre muzicieni și producători de scurtmetraje, precum și să exploreze cine-concertul din perspective artistice diverse. Proiectul se va desfășura pe parcursul anului 2026 și va culmina cu o serie de evenimente publice programate în luna iunie.

Competiție deschisă pentru compozitori, cineaști și interpreți improvizatori

În prima etapă, organizatorii lansează o competiție deschisă adresată compozitorilor, producătorilor de scurtmetraje, pianiștilor și organiștilor, care sunt invitați să aplice online până la 7 februarie, accesând informațiile disponibile pe paginile de Facebook și Instagram ale Asociației Culturale Sound Borders. Selecția va viza atât producții de scurtmetraj, cât și tineri compozitori și interpreți improvizatori, care vor lua parte la evenimentele cu public.

După finalizarea procesului de selecție realizat de juriile celor trei secțiuni, proiectul se va concretiza în trei tipologii distincte de evenimente. În prima direcție, sub conducerea artistică și dirijorală a compozitorului Alexandru Ștefan Murariu, Ansamblul de muzică contemporană Couleurs și grupul vocal Synavlia vor acompania live patru producții de scurtmetraj selectate de către jurații Eugen Dediu și Ligia Smarandache.

Muzica originală va fi semnată de compozitorii Cora Miron, Emanuela-Izabela Vieriu, Sebastian Androne-Nakanishi și Alexandru Ștefan Murariu, artiști cu experiență relevantă în domeniul muzicii de film și al proiectelor experimentale.

Proiect educațional dedicat copiilor, prezentat la Cluj și Ploiești

A doua direcție a proiectului este dedicată publicului tânăr: patru compozitori selectați vor crea muzică pentru povești pentru copii pe suport de diafilm. Această producție va fi prezentată atât publicului clujean, în colaborare cu Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF), cât și publicului ploieștean, la Teatrul Nației, hub cultural recent inaugurat la Ploiești.

În paralel, organistul Alexandru Catău va coordona o serie de ateliere dedicate interpretării improvizatorice, lucrând cu doi tineri pianiști și/sau organiști selectați. Rezultatul acestui proces va fi un cine-concert în luna iunie, având ca punct de plecare producții istorice de film mut, acompaniate de muzică improvizată live.

Cele trei tipologii de evenimente vor fi completate de un talk organizat în cadrul TIFF Lounge, desfășurat în perimetrul cunoscutului festival clujean, dedicat reflecției asupra relației dintre film, muzică și performativitate în contextul cine-concertului contemporan.

Un cadru de colaborare între artiști, instituții culturale și public

Prin această inițiativă, Asociația Culturală Sound Borders își reafirmă angajamentul de a susține creația contemporană și colaborarea interdisciplinară, oferind un cadru profesionist de întâlnire între film, muzică și public.

Proiectul este cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN) și este realizat în parteneriat cu Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima”, Universitatea Babeș-Bolyai, Asociația Fapte, Transilvania International Film Festival, Teatrul Nației și Liceul Teoretic Elf.

Armonii lirice de Ziua Culturii Naționale

0

Teatrul Național „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca și Opera Națională Română Cluj-Napoca marchează Ziua Culturii Naționale printr-un moment artistic special, care îmbină muzica și poezia, într-o sărbătoare a diversității culturale românești.

Evenimentul va avea loc, joi 15 ianuarie 2026, în foaierul Teatrului, începând cu ora 12:00, după ceremonia de depunere de coroane la statuile poeților Mihai Eminescu și Lucian Blaga, organizată de Primăria Municipiului Cluj-Napoca, în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor.

Actorii Narcisa Pintea și Ruslan Bârlea vor recita poeme din repertoriul românesc, fiind astfel evocate operele unor mari figuri literare precum Mihai Eminescu, Lucian Blaga, George Topîrceanu, George Țărnea și Demostene Botez. Interludiile muzicale vor fi interpretate de soliștii Diana Țugui (soprană), Sorin Lupu (tenor) și Petre Burcă (bas), la pian Lucian Dușa.

Intrarea este liberă.

Lucrări sincron de amploare la opt obiective din Parcul Etnografic din Cluj-Napoca

0

Pentru prima oară, în ultimii 15 ani, în Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia” din Cluj-Napoca sunt deschise opt șantiere pentru realizarea unor lucrări de reparații și reabilitări, în cadrul unui proiect cu finanțare nerambursabilă.

Muzeul Etnografic al Transilvaniei, instituție de cultură ce derulează activitate în subordinea Consiliului Județean Cluj, este beneficiarul unei finanțări nerambursabile în valoare de peste 2 milioane de lei (2.051.459 de lei), pentru un proiect de restaurare a 12 obiective muzeale, care a început anul acesta și se derulează până la finalul lui 2027, în cadrul programului de finanţare: „Timbrul Monumentelor Istorice”, al Institutului Național al Patrimoniului.

Cinci echipe de meșteri acreditați pentru montarea de șindrilă (draniță) și stuf pe obiective de patrimoniu lucrează în aceste ultime zile din 2025, pentru reabilitarea acoperișurilor a opt obiective din Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia” din Cluj-Napoca.

 „Această mobilizare impresionantă demonstrează că meșteșugurile încă au forță și vitalitate în România. Este crucial ca aceste finanțări să fie derulate constant, pentru că moștenirea noastră culturală nu este doar un simbol al identității noastre, ci și o resursă valoroasă de dezvoltare pentru viitor.” (Tudor Sălăgean, directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei)

Obiectivele reabilitate în decembrie 2025:

Șindrilă:

-Joagărul Botiza (Jud. Maramureș) – Această instalație tehnică reprezintă o etapă importantă în evoluția tehnologiilor de prelucrare a lemnului în mediul rural.

-Piua Gladna (Jud. Timiș) – Datând din secolul al XIX-lea, piua este o piesă remarcabilă care exemplifică ingeniozitatea tehnică a țăranilor în prelucrarea lânii.

-Rotăria Ieud (Jud. Maramureș) -Atelierul de rotărie de la Ieud reflectă măiestria artizanală din Maramureșul Istoric.

-Fierăria Rimetea (Jud. Alba) – Fierăria din Rimetea este un exemplu de tehnologie semi-industrială rurală din secolul al XIX-lea.

-Șura și Piua de ulei din Herepia (Jud. Hunedoara) – Restaurarea șurii și a instalațiilor tehnice adăpostite în ea este esențială pentru conservarea tehnologiilor tradiționale de obținere a uleiului.

-Gospodărie Telciu (Jud. Bistrița-Năsăud) Anexe – Șura complexă din Telciu, reprezentativă pentru arhitectura rurală din zona Năsăudului, necesită restaurare pentru a preveni degradarea.

-Gospodărie Mărișel (Jud. Cluj) – Anexele incluzând șoprul și batoza manuală, oferă o perspectivă asupra specificului ocupațional și arhitectural al Munților Apuseni.

Stuf: -Gospodăria din Geaca, județul Cluj, este reprezentativă pentru o subzonă etnografică renumită prin utilizarea stufului din resursele locale pentru realizarea învelitorilor caselor și anexelor gospodărești.

Achiziția acestor lucrări de restaurare, în valoare totală de 608.692 de lei cu TVA inclusă, a fost făcută în cadrul proiectului Reabilitarea monumentelor etnografice din Parcul Etnografic Național Romulus Vuia, secția în aer liber a Muzeului Etnografic al Transilvaniei, depus în cadrul subprogramului „Muzee în aer liber – monumente de arhitectură vernaculara”/Restaurare.  

Proiectul de reabilitare a monumentelor etnografice din Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia” este o inițiativă culturală și de patrimoniu care își propune să protejeze și să conserve patrimoniul cultural al României. Scopul proiectului este conservarea monumentelor de arhitectură populară, care oferă o perspectivă asupra tradițiilor și obiceiurilor din trecut şi contribuie la educarea publicului în privința valorilor culturale și istorice.

*Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia” din Cluj-Napoca, secția în aer liber a Muzeului Etnografic al Transilvaniei, este un ansamblu deosebit de patrimoniu cultural, reprezentativ pentru diversitatea arhitecturală și ocupațională a regiunilor etnografice din Transilvania. Este primul muzeu în aer liber din România şi include o varietate de gospodării, biserici, ateliere și instalații tehnice din diverse regiuni etnografice ale Transilvaniei, fiecare cu specificul său unic. Fondat în anul 1929, acesta funcționează ca o secție a Muzeului Etnografic al Transilvaniei și se întinde pe o suprafață de aproximativ 16 hectare, oferind o incursiune unică în viața rurală tradițională din diverse regiuni ale Transilvaniei. Parcul expune peste 90 de monumente de arhitectură populară, structuri selectate riguros pentru a reflecta diversitatea culturală și tehnologică a regiunii.

Premiera UN ALTFEL DI HARAP-ALB la Teatrul Național „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca

0

Teatrul Național „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca anunță avanpremiera și premiera spectacolului Un altfel di Harap-Alb, în regia și scenariul lui Ionuț Caras, după cunoscutul basm al lui Ion Creangă. Cele două reprezentații vor avea loc pe 18, respectiv 20 decembrie, de la ora 19:00, în Sala mare.

Spectatorii sunt invitați să însoțească faimosul erou al literaturii române într-o nouă aventură neconvențională prin mitosfera contemporană, populată de figuri recognoscibile, cu eroismul sau, din contră, cu metehnele lor, pe care le cunoaștem, dar alegem adesea să le ignorăm. Folosind așadar armele satirei și structura tradițională a basmului, regizorul Ionuț Caras încearcă să ne amuze, dar și să ne trezească o formă necesară de revoltă civică în raport cu această realitate curentă, adesea tolerată, traducând eterna luptă dintre bine și rău în limbajul generațiilor digitale. Rezultatul este un spectacol antrenant, de un comic irezistibil, dar cu o miză care depășește limitele divertismentului. Umorul servește aici și ca semnal de alarmă, și ca vehicul al transformării colective, iar elementele feerice devin pretexte ale comentariului critic.

Astfel, cu o echipă impresionantă, în decorul minimalist semnat de Adrian Balcău, cu costumele expresive create de Zsófia Gábor, povestea lui Harap-Alb este reinterpretată jucăuș și ironic. Nu lipsesc desigur aluziile politice, câteva calambururi hazlii și numere de dans (coregrafiate de Andrea Gavriliu), pe ritmurile cântecelor Ancăi Hanu. Nostalgia poveștilor de odinioară se întâlnește deci cu exuberanța tinerească a prezentului, într-o fermecătoare pledoarie pentru solidaritate, curaj și prietenie, chiar și într-o lume aparent acaparată de ridicol.

Vă așteptăm alături de noi la o comedie în care adevărurile fundamentale își găsesc expresii concrete și în care alegoria este reactualizată în ton cu vremurile pe care le trăim.

Biletele pot fi achiziționate de la Agenția teatrală sau pe www.bilete.ro.

UN ALTFEL DI HARAP-ALB

scenariu de Ionuț Caras, după basmul lui Ion Creangă

regia: Ionuț Caras
decorul: Adrian Balcău
costumele: Zsófia Gábor
coregrafia: Andrea Gavriliu
muzica: Radu Dogaru
cântece: Anca Hanu

Distribuţia:
Babe dansatoare: Cecilia Lucanu-DonatIoana-Maria RepciucDiana-Ioana LicuPatricia BradAdriana Băilescu, Salomeea Rusu
Povestitor clasic: Ionuț Caras
Povestitor mai modern: Anca Hanu
Domnu’ Craiu, Setilă, Baronul: Matei Rotaru
Fratele mare, Un preot: Ruslan Bârlea
Fratele mijlociu, Flămânzilă: Tudor Jula
Harap-Alb: Ștefan Dogaru
CalGpT (voce): Mircea Bravo
Curierul Glovo, CalGpT: Christian Har
Baba Casandra, agentă Interpol: Adriana Băilescu
Ursul, Primarul: Cosmin Stănilă
Dacul, Cheful, Gardian 1: Adrian Cucu
Apariții în tunel: Adriana BăilescuRuslan BârleaIoana-Maria RepciucTudor Jula, Ioan Crișan
Spânul: Bogdan Rădulescu
O solistă jazzy, Reporterița: Ioana-Maria Repciuc
Baba necăjită, agentă Interpol: Patricia Brad
Cerbul, Opozantul: Radu Dogaru
Influencerița: Cecilia Lucanu-Donat
Fata Roșie: Diana Buluga
Gerilă: Miron Maxim
Ochilă: Salomeea Rusu
Păsări-Lăți-lungilă: Diana-Ioana Licu
Gardian 2: Ioan Crișan
Turiști, copaci, cetățeni, influenceri, hipsteri etc.: toată distribuția


Mulțumiri: Mădălina Mânzat, Miruna Sandea, Mara Salan, Ami Crișan, Raluca Hauși, Marina Gîrbea, Simona Nicoară, Evelina Trinca, Nicu Purcel, Paul Goia, Alina Dragoș


regia tehnică: Vlad Negrea
lumini: Jenel Moldovan, Andrei Mitran
sonorizare: Adrian Lăcătuș
sufleor: Alina Dragoș

„Leru-i, Doamne, Ler. Colind către cer”- Școala Gimnazială „Ion Creangă”

0

Școala Gimnazială „Ion Creangă” din Cluj-Napoca a organizat, în 12 decembrie 2025, la Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca, ediția I a spectacolului caritabil de colinde, intitulat „Leru-i, Doamne, Ler. Colind către cer”. Spectacolul a adus împreună elevi, profesori, părinți și susținători ai educației, membri ai comunității care au dorit să contribuie la sprijinirea „Așezământului pentru copii Sfântul Onufrie” din Florești.

Evenimentul a inclus un program artistic dedicat tradițiilor și colindelor românești, susținut de grupurile de elevi de la Școala „Ion Creangă”, coordonați cu drag de doamnele profesoare Raluca Gălan, Denisa Rus, Diana Repede, Mirela Matiș, Mira Hagianu și Gabriela Pașcalău. De asemenea, Corul și grupul vocal-instrumental al școlii, sub îndrumarea profesorului Iulian Borla, au adăugat o notă specială spectacolului cu momente muzicale inedite. Invitații au fost încântați și de colindele vechi, interpretate de doamna prof. Luminița Bogdan, împreună cu fetele sale, Anastasia și Natalia, iar îndrăgita solistă Narcisa Balla a întregit atmosfera de sărbătoare cu interpretări pline de sensibilitate.

Pentru a adânci legătura cu tradițiile noastre, spectacolul a inclus și o expoziție a lucrărilor realizate de copii în cadrul școlii, expoziție coordonată de doamna profesor Elena Potra. Spectacolul caritabil a fost prezentat de Camelia Sîncrăian Pop și Antonia Mărgăoan.

Evenimentul „Leru-i, Doamne, Ler. Colind către cer” a avut scopul de a aduna fonduri pentru a sprijini Așezământul pentru copii Sfântul Onufrie Florești, contribuind astfel la îmbunătățirea condițiilor de viață ale celor mai vulnerabili copii. Intrarea a fost liberă, dar donațiile vor face posibilă continuarea proiectelor de ajutor pentru copii.