Teatrul Național „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca vă invită miercuri, de la ora 19:00, în Studioul Euphorion, la premiera spectacolului Sonia ridică mâna, o poveste care demonstrează că drumul spre înțelegerea prezentului ne obligă la escale în trecut. Regia îi aparține lui Răzvan Mureșan, iar scenariul, semnat tot de acesta, este o adaptare a romanului cu același nume al Laviniei Braniște.
Sonia (interpretată de Diana-Ioana Licu), o scriitoare de blog cu un destin profesional încă nedefinit, este oglinda lumii românești postdecembriste. Captivă într-o stare de tranziție care îi alterează chiar și percepția asupra sinelui, aceasta își trăiește deruta atât în plan intim cât și social, fără nicio viziune coerentă asupra viitorului. Când primește sarcina scrierii unui scenariu despre Zoe și Elena Ceaușescu, protagonista se lansează într-o cercetare istorică ce o determină, în cele din urmă, să își exploreze rateurile și sincopele din propria biografie. Astfel, pretextul studiului asupra trecutului comunist al țării se reconfigurează în tatonarea unor istorii personale.
Decorul lui Adrian Ganea accentuează tensiunea dintre neutralitatea cromatică, adesea copleșitoare, a esteticii ceaușiste și tonurile uneori agresive care evocă societatea de astăzi. Costumele sunt realizate de Paul Palm, iar mișcarea scenică este semnată de Sinkó Ferenc.
Născută în 1983, la Brăila, Lavinia Braniște este o autoare și traducătoare contemporană, ale cărei scrieri se bucură de o largă recunoaștere pe plan național și internațional. Romanul Sonia ridică mâna a fost publicat în 2019, la Editura Polirom, fiind distins cu o serie de premii literare.
Următoarele reprezentații ale spectacolului vor avea loc pe 4 și pe 12 martie, de la ora 19:00. Biletele pot fi achiziționate de la Agenția teatrală sau pe www.entertix.ro.
SONIA RIDICĂ MÂNA scenariu de Răzvan Mureșan, după romanul cu același titlu al Laviniei Braniște
regia: Răzvan Mureșan decorul: Adrian Ganea costumele: Paul Palm mişcare scenică: Sinkó Ferenc
Începând cu data de 20 februarie, Teatrul Național „Lucian Blaga” vă invită de două ori pe lună, vinerea, de la ora 18:00, la Biblioteca Județeană „Octavian Goga“ din Cluj, unde se va desfășura cel mai nou proiect al nostru: Drept la replică. Lecturi teatrale la bibliotecă. Prin această serie de spectacole-lectură, sperăm să trezim apetitul publicului clujean pentru o literatură pe care nu suntem obișnuiți să o citim, ci doar să o urmărim îmbrăcată în forma sincretică revendicată de scenă. Prin prezența și vocile îndrăgiților actori ai Naționalului clujean, povești dintre cele mai fascinante se vor contura în mintea spectatorilor, care pot deveni astfel regizori ai propriilor spectacole imaginare.
Organizând aceste întâlniri ne dorim să lansăm teme de reflecție, să descoperim noi dramaturgi, să schițăm un peisaj al dramaturgiei mai puțin cunoscute (clasică și contemporană, românească și universală) și să trecem printr-un prim filtru al lecturii texte care și-ar putea împlini ulterior destinul în sălile noastre de spectacole. De altfel, după cum sugerează și numele evenimentului, ne dorim ca prezența publicului să devină activă, angajată, unul dintre obiectiveleprincipale fiind și acela de a obține un feedback sincer în legătură cu forța dramatică a pieselor incluse în program. Din acest motiv, după fiecare lectură, spectatorul primește un „drept la replică”, în cadrul unui dialog direct cu actorii și, uneori, chiar cu autorul piesei citite
În prima seară de lecturi teatrale vom asculta, așadar, piesa Subsolul de Sașa Ceban, un text care pătrunde în subteranele războiului, la propriu și la figurat, prezentând încercarea unor refugiați de a se salva prin tuneluri labirintice, veșnic urmăriți de trauma unei forme de dezrădăcinare sufletească. Deși încearcă să-și păstreze luciditatea, personajele ajung să își pună sub semnul îndoielii propria existență, trăind un fel de semi-viață, dictată și totodată izolată de epicentrul conflictului pe care nu îl pot înțelege sau influența.
Textul a fost scris în cadrul DeMONTAT, un program de dramaturgie contemporană românească inițiat de conf. univ. dr. Raluca Sas-Marinescu și lect. univ. dr. Alexandra Felseghi în cadrul direcției de scriitură pentru spectacol a secției de Teatrologie și Jurnalism teatral a Facultății de Teatru și Film, Cluj-Napoca.
Regia spectacolului-lectură îi aparține lui Sorin Misirianțu, iar distribuția este formată din Tudor Jula, Cecilia Lucanu-Donat, Ioana Repciuc și Sorin Misirianțu.
Mi-am dorit un spectacol elegant, la care să trăiesc bucurie. Nu am căutat premiile câștigate, ci actorii în prezența cărora să simt energie, acea energie bună pe care talentul o împachetează exemplar. Am ales „Chiritza în concert”, un spectacol complex, aflat încă în repertoriul Teatrului Național „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca.
Da, „încă”, pentru că a avut premiera în 2019 și, la fel ca „Sânziana și Pepelea”, un alt spectacol de comedie renumit la Cluj lansat în 2013, a rezistat pandemiei, schimbărilor ușoare de distribuție și se joacă și acum cu tot atât de multă energie, cu puțin mai multă experiență și tot cu sala plină ochi.
„Chiritza în concert” este o adaptare muzicală modernă a personajului clasic creat de Vasile Alecsandri și Matei Millo. A fost apreciat de-a lungul timpului pentru energia sa muzicală și interpretarea modernă a Chiriței Teatrulnationalcluj.
Distribuția o include pe Anca Hanu în rolul principal (actorul dirijor), iar muzica a fost compusă de Ada Milea împreună cu Anca Hanu, după Vasile Alecsandri și Matei Millo. Și, mă întorc, din nou la paralela anterioară cu „Sânziana și Pepelea”, de asemenea, un spectacol adaptare a textului clasic de Vasile Alecsandri, în regia lui Alexandru Dabija, cu muzică originală semnată tot de Ada Milea și Anca Hanu, o colaborare demnă de premii importante.
Dacă „Sânziana și Pepelea” a câstigat Premiul publicului, votat de spectatorii Teatrului Național Cluj, acordat în cadrul Galei Teatrului Național Cluj-Napoca 2014 și Premiul special pentru muzică, pentru Ada Milea și Anca Hanu, la Festivalul Comediei Românești de la București 2014; „Chiritza în concert” a primit Premiul pentru Cel mai bun spectacol, la Galele UNITER 2020, iar Anca Hanu a fost recompensată cu Premiul UNITER pentru Cea mai bună actriță în rol principal pentru rolul Chiriței Bârzoi.
Așadar, am fost să văd „Chiritza în concert”, la teatrul clujean. Distribuția actuală este:
Anca Hanu are o voce foarte frumoasă care te surprinde cu expresivitate, în diversele scene ale spectacolului. Nu sunt și nu mă doresc un critic de teatru sau de orice altă formă de artă, însă mi-a făcut bine acest spectacol plin de urmor de toate formele, bun gust și talent, mai ales pentru că actorii nu doar vorbesc, ci, mai ales, câtă cu vocea, dar și la diverse instrumente create parcă pentru această piesă. Fiecare actor își schimbă armonios și aproape continuu locul pe scenă, iar acest aspect-haos contribuie, în mod ciudat la armonia dintre ei.
Un spectacol care te îndeamnă la simțire și veselie din toată inima!
Mi-a plăcut mult și Mihnea Blidariu, în rolul Aristiței, pe care îl reascult cu mare plăcere în melodiile trupei Luna Amară și care, împreună cu Cristian Rigman (Calipsița) îți pune zâmbetul pe buze, încă de la prima apariție pe scenă, adică din primele 5 minute:). Talentul său muzical și experiența cu trupa Luna Amară aduc o energie specială spectacolului. Mihnea Blidariu apare ca un chitarist cu barbă în primul duo al spectacolului, format din Aristița și Calipsița, împreună cu Cristian Rigman, cei doi înșirând bazaconii drăgălașe care aduc comic și vervă spectacolului
Timp de o oră și 10 minute, energia transmisă devine contagioasă! Merită să încerci și tu experiența comediei jucate la Cluj. Și actorii clujeni mai au piese pline de energie, inedit și super fain: UN ALTFEL DI HARAP-ALB, O NOAPTE FURTUNOASĂ, O SCRISOARE PIERDUTĂ ÎN CONCERT…
Proiecție și spectacolul-lectură cu acces gratuit!
Cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la nașterea marelui sculptor român, vă invităm joi, 19 februarie 2026, la Teatrul Național „Lucian Blaga”, în Studioul Euphorion, unde vom sărbători împreună acest moment semnificativ pentru cultura națională prin două evenimente deosebite.
Programul va începe la ora 17:30 cu proiecția documentarului Brancusi, Les métamorphoses de la sculpture (realizat de Alain Fleischer). Filmul a fost produs în 2023 de Artline Films pentru ARTE France în coproducție cu Le Fresnoy – Studio national des arts contemporains, Centre Pompidou, fiind realizat cu sprijinul Centre national de cinéma et de l’image, în colaborare cu Institutul Cultural Român. Producția explorează relația artistului cu avangarda europeană, precum și rolul său fundamental în nașterea sculpturii moderne. Proiecția a fost oferită de Institutul Francez din România la Cluj-Napoca, fiind prezentată de Laurence Levasseur, directoarea acestuia.
De la ora 19:00, publicul este așteptat la spectacolul-lectură Coloana nesfârșită de Mircea Eliade, în regia Elenei Ivanca, cu Dan Chiorean, Adriana Băilescu, Cătălin Herlo, Elena Ivanca, Romina Merei, Mihai-Florian Nițu și Dora Mariș. Textul reprezintă o incursiune cu accente poetice și filosofice în biografia lui Brâncuși, marcată de intensele zbateri lăuntrice care au însoțit procesul creării Coloanei Infinitului. Spectacolul va fi urmat de discuții cu publicul.
Accesul este gratuit, pe bază de bilete cu valoare zero, disponibile online pe www.entertix.ro sau la Agenția Teatrală. Pentru buna desfășurare a evenimentului, limita este de patru bilete pe comandă.
O casă evreiască de la începutul secolului trecut a fost demontată de la Cămârzana și adusă în Parcul Etnografic “Romulus Vuia” din Cluj-Napoca. Proiectul aparține artistului Belu Făinaru și va fi dus la bun sfârșit cu sprijinul Muzeului din Satu Mare, al Muzeului Etnografic al Transilvaniei și al Consiliului Județean Cluj.
În Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia” din Cluj-Napoca, se află, în prezent, demontată și depozitată în siguranță, o construcție rară: o casă evreiască din localitatea Cămârzana, județul Satu Mare, care a aparținut unei familii deportate, în anul 1944, în lagărele de exterminare naziste.
Ultimul transport de mare capacitate, cu piese masive din lemn, ce compun casa evreiască de la Cămârzana, a ajuns la Cluj, la sfârșitul săptămânii trecute. Bârnele și scândurile din lemn, care compun locuința, au fost transferate și depozitate în Parcul Etnografic “Romulus Vuia” din Cluj-Napoca.
Casa urmează să fie reconstruită, cel mai probabil, în cursul acestui an.
AlinTișe, președintele Consiliului Județean Cluj: ”Parcul nostru etnografic este și trebuie să rămână un spațiu depozitar al memoriei noastre colective. Este un moment care aduce o completare necesară și binevenită, ce vine să le ofere o nouă pagină din istoria noastră comună vizitatorilor care ne trec pragul. Le mulțumesc celor care s-au implicat pentru ca acest proiect să prindă viață și îi așteptăm pe clujeni în Parcul Etnografic, pentru a cunoaște mai bine lumea bunicilor noștri!”
Casa evreiască din Cămârzană – o poveste în desfășurare
Casa din Cămârzana, singura casă evreiască din muzeul clujean, a aparținut familiei Weinstein (Samuel Weinstein, soția sa și cei opt copii ai lor) membri ai comunității evreiești din Țara Oașului. După deportarea familiei, casa a rămas în folosința unei familii românești, iar în anii ’80 a fost donată Muzeului Județean Satu Mare, fără a putea fi însă valorificată muzeologic.
Construcția nu este încă remontată, însă parcursul ei merită spus chiar din acest stadiu intermediar: între memorie, responsabilitate și viitor.
Construcția a fost mutată, în timp, de pe amplasamentul inițial, pe un teren privat, devenind vulnerabilă și amenințată cu pierderea definitivă. Din fericire, a fost redescoperită prin inițiativa artistului Belu‑Simion Făinaru, profesor la Universitatea din Haifa și director al Bienalei Mediteraneene și a artistului Flavius Lucăcel, care a identificat construcția.
Alături de ei, Adrian Crivii, susținător constant al proiectelor socio-culturale, a devenit unul dintre pilonii principali ai acestui demers. Scopul a fost salvgardarea casei prin transferarea ei într-un muzeu în aer liber, unde să poată fi conservată, cercetată și pusă în valoare publică.
“Din punct de vedere muzeologic, transferul într-un muzeu în aer liber a fost soluția optimă. În acest cadru, casa va beneficia de asistență specializată în conservarea construcțiilor din lemn și va deveni accesibilă unui public larg.
Prin amplasarea ei în Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia”, secția în aer liber a Muzeul Etnografic al Transilvaniei, construcția va deveni un monument reprezentativ pentru istoria evreilor din această parte a țării, un obiectiv al memoriei și al dialogului cultural.
Demontarea și transferul efectiv al casei au reprezentat o operațiune logistică complexă. Casa a fost demontată și transportată la Cluj cu patru camioane, fiecare încărcat cu elemente de mari dimensiuni.”(Tudor Sălăgean, manager al Muzeului Etnografic al Transilvaniei)
Proiectul transferării casei evreiești s-a realizat cu sprijinul deplin al autorităților și instituțiilor din județul Satu Mare. Prin Hotărârea nr. 130/23.10.2025, Consiliul Județean Satu Mare a aprobat darea în folosință gratuită, pentru o perioadă de 15 ani, către Muzeul Etnografic al Transilvaniei, a bunului muzeal „Casa Cămârzana”, aflat în domeniul public al județului și în administrarea Muzeul Județean Satu Mare.
Demersul a fost realizat cu acordul și susținerea directorului Muzeului Județean Satu Mare, Liviu Marta, și cu sprijinul direct al președintelui Consiliului Județean Satu Mare, Pataki Csaba.Un rol esențial l-a avut compania Prodexim, prin directorul său Petru Mureșan, care a asigurat încărcarea, transportul, descărcarea și sprijinul pentru obținerea autorizațiilor necesare. De asemenea, Grupul Darian, AB Grup Construcții (prin Aurel Borza) și numeroși colaboratori au contribuit decisiv la realizarea acestei etape.
O sculptură a memoriei
Pentru Belu-Simion Făinaru, casa nu este doar un obiect muzeal, ci o sculptură monumentală a memoriei. După remontare, ea va funcționa ca memorial viu dedicat comunităților evreiești din Transilvania, grav afectate de Holocaust.
„Această casă este un semn al vieții – al vieții de familie, al modului de viață evreiesc și al integrării într-o comunitate locală. Astăzi, după aproape 80 de ani, ea revine pentru a spune o poveste care nu trebuie uitată”, subliniază artistul.
Inițiativa se bucură de interesul și susținerea Academiei Române, a Comunității Evreilor din Cluj, a Rețelei Naționale a Muzeelor din România și a unor istorici, artiști și oameni de cultură din întreaga lume.
