La 19 august 1316, regele Carol Robert de Anjou a ridicat Clujul la rangul de oraș, astfel că locuitorii au considerat oportună ridicarea unui locaș de cult demn de noul statut. Construcția este a doua clădire gotică din Transilvania ca mărime, iar turnul său de 80 m este cel mai înalt turn de biserică de pe teritoriul actual al României.
Iertarea păcatelor pentru cei care contribuiau la înfrumusețarea bisericii
Aflat în refugiu la Avignon, Papa Clement VI a emis în anul 1349 o bulă prin care erau iertate păcatele tuturor celor care făceau donații pentru ornamentarea și iluminarea Bisericii Sf. Mihail, dar și a capelei Sf. Iosif aflată în imediata apropiere, pe locul unde azi este grupul statuar Matia Corvin. În anul 1400, Papa Bonifaciu IX cerea enoriașilor de pe tot cuprinsul Europei să contribuie la întreținerea și conservarea acestei minunate biserici din Cluj.
O biserică intens disputată
În baza înțelegerii între cele două comunități mari ale ale orașului (maghiarii și sașii), în secolele XVI-XVII au folosit alternativ biserica Sf. Mihail și capela Sf. Iosif. Astfel, când primarul orașului era sas, comunitatea săsească folosea biserica mare, iar când primarul era maghiar, comunitatea săsească folosea capela, maghiarii putând să intre în biserica Sf. Mihail. Nu doar Biserica Romano-Catolică a avut în patrimoniu acest locaș de cult, în perioada reformei protestante cea mai importantă biserică a orașului fiind pe rând luterană, calvină și unitariană, pentru ca de la începutul secolului al XVIII-lea să redevină catolică, urmare a Contrareformei.
Un turn, două turnuri…
Proiectul inițial prevedea construirea a două turnuri, dar al doilea nu a fost niciodată finalizat, amenajându-se pe locul respectiv o capelă. Turnul ridicat pe latura nord-vestică a edificiului era asemănător turnului bisericii evanghelice din Sibiu. Distrus ca urmare a unui incendiu în 1697, a fost reconstruit în stil baroc, dar și acesta a fost demolat în 1763, după ce se deteriorase major în urma unui cutremur, existând pericolul de a se prăbuși. În 1837 au început lucrările actualului turn ridicat în stil neogotic, a cărui construcție s-a finalizat în 1860.
Biserica Sf. Mihail, martoră a unor evenimente importante din istoria Transilvaniei
Cel mai important fiu al Cetății, Matia Corvin a fost botezat aici în anul 1443, Dieta Transilvaniei s-a întrunit de aproape 150 de ori, principii Transilvaniei Sigismund Bathory, Sigismund Rakocsi, Gabriel Bathory și Gabriel Bethlem au fost investiți în funcții în biserica din centrul Clujului, regina Izabella, văduva regelui Ioan Zapolyai a predat în 1551 trimișilor împăratului Ferdinand I însemnele regalității, iar episcopul romano-catolic al Ardealului, Marton Aron a ținut vestita predică în care condamna abuzurile asupra evreilor.
O splendoare obturată de clădiri
Până în 1890, biserica Sf. Mihail a fost înconjurată de clădirile seminarului catolic și de numeroasele prăvălii și dughene care aduceau venituri parohiei. Municipalitatea a decis eliberarea spațiului prin demolarea construcțiilor, acordând Bisericii Romano-Catolice un alt teren central pe care ulterior s-au construit Palatele Statusului. Impresionantul portal baroc a fost și el înlăturat, fiind mutat în fața Bisericii Sf. Petru din cartierul Mărăști.
Reliefurile și statuile cu care fusese inițial decorată în interior biserica nu au supraviețuit reformei religioase, câteva fragmente de pictură fiind descoperite cu ocazia restaurării din anii 1956-1957. Biserica, ea însăși o capodoperă adăpostește numeroase piese valoroase, printre care altarul neogotic premiat la Expoziția Universală din 1873 de la Viena, tocul ușii sacristiei sculptat admirabil în piatră, dar și amvonul din piatră pictat în culori vii (unul dintre cele mai rare și deosebite amvoane gotice din Transilvania) acoperit de amvonul din lemn în stil baroc opera lui Johannes Nachtigall și a lui Anton Schuchbauer, unii dintre cei mai cunoscuți sculptori transilvăneni din secolul al XVIII-lea.
