Ce mâncau dacii la Ardeu. Cetăţuia Ardeu (III)

cetatea_Ardeu (3) — Cetatea dacică Ardeu

Sunt tot la Ardeu. Îmi plac poveştile cu daci, dar am mai spus asta. Am reuşit să aflu, pentru voi, ce mâncau dacii, ce carne preferau, cum sacrificau animalele şi ce condimente puneau în tocane.

Privesc dealul şi vasele de lut din tabăra arheologică de la Ardeu. Îmi imaginez vremuri trecute…

Tovarăş de poveste a fost, din nou, Iosif Vasile Ferencz de la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva.

Cunoaştem o serie de cereale pe care le foloseau dacii: grâul, orzul, secara, pe care o foloseau şi la bere; mai este bobul, un soi de fasole, utilizat pentru mâncare.

Ceea ce ştim cel mai bine e legat de carne. Pentru că descoperim diferite feluri de oase de porc (majoritare în Transilvania, aici se mânca mai mult carne de porc), oase de vită (consum de carne de vită majoritar în Moldova), de asemenea oase de ovicaprine.

La comunităţile aflate pe malul râurilor avem cantităţi mari de scoici şi oase de peşti. Desigur că se consuma şi carne de pasăre, însă oasele de pasăre sunt mici, fragile şi mai greu de păstrat.

Vânatul reprezenta una dintre sursele importante de hrană. Nobilul dac ce îşi avea reşedinţa împreună cu suita sa la Cetăţuia de la Ardeu era un “vânător policalificat”. S-au descoperit oase de căprioară, coarne de căprior (provenite de la exemplarele vânate, ori “culese” din pădure în perioada în care animalele îşi leapădă coarnele, februarie-martie).

Este în pregătire un volum despre oasele descoperite la Ardeu, în care sunt descrise obiceiurile culinare ale dacilor din zonă şi în care se va acorda o atenţie deosebită modului în care aceştia prelucrau carnea.

Dacii utilizau sarea, ceapa, usturoiul, cimbrişorul şi alte condimente aflate la îndemână. Nu aveau condimente aduse de la depărtare, precum piperul sau cuişoarele.

De la romani ne-au rămas reţete culinare în care se menţionează nu numai ingredientele, ci şi cantităţile. De la daci nu ne-au rămas…

Ne-a rămas în schimb o listă cu plante medicinale, de la un grec, Dioscorides, care menţionează că geţii erau foarte pricepuţi în alegerea plantelor medicinale şi ne lasă o listă cu nume de plante medicinale în limba latină, în limba grecească şi în limba geţilor – ceea ce e o sursă deosebit de importantă pentru cunoaşterea limbii geţilor.(…)

Fără nici o îndoială, toate popoarele din zona temperată a Europei foloseau plantele medicinale şi condimentele. Preparatele erau “drese” cu smântână şi ouă pentru a adăuga un plus de savoare. Aceste obiceiuri culinare s-au păstrat în comunităţile rurale până în ziua de astăzi. (Iosif Vasile Ferencz de la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva)