Şcolile şi grădiniţele din România care urmeză să fie reabilitate termic, nu vor mai primi finanţare din partea Ministerului Mediului pentru măsurile de protecție împotriva incendiilor și reducerea concentrației de radon din clădiri; radonul fiind un gaz radioactiv.
Nicio prevedere cu privire la protecția împotriva incendiilor sau pentru reducerea expunerea la gazul radioactiv radon a copiilor din școlile și grădinițele din clădirile reabilitate, renovate prin programul finanțat de stat nu este prevăzută în Ghidul de finanțare a Programului privind sprijinirea eficienței energetice și a gestionării inteligente a energiei în clădirile publice cu destinație de unități de învățământ.
Forma finală şi publică a Ghidului nu cuprinde aceste măsuri, deși ele sunt obligatorii prin legislație. Mai mult, nu există nicio cheltuială eligibilă în proiect pentru aceste măsuri de protecție, cu toate că eficientizarea energetică a clădirii presupune o intervenție asupra majorității elementelor construcției, atrage atenţia edupedu.ro.
Ghidul de finanţare al Programului privind sprijinirea eficienței energetice și gestionării inteligente a energiei în clădirile publice cu destinație de unități de învățământ a fost lansat în dezbatere publică de Ministerul Mediului, până vineri, 14 August.
Cu toţii ştim cât de periculos poate fi un incendiu, iar Radonul este cel mai nociv poluant natural din mediul interior, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie Atomică.
De ce este important să fie monitorizat radonul în clădiri cu unități de învățământ?
„Calitatea aerului din clădirile educaţionale are un rol foarte important în sănătate, copiii fiind vulnerabili la poluanţi fizici, biologici, chimici, sonori.
În aceste vremuri în care vorbim de calitatea precară a aerului interior şi propagarea unor noxe, bacterii, virusi care nu se simt şi nu se văd în spaţii inchise, dar care au efecte puternice şi uneori dramatice asupra sănătăţii populaţiei, este prioritară acordarea unei atenţii deosebite calităţii aerului interior în procesul de eficientizare energetică a clădirilor.
Calitatea scăzută a aerului din interior le poate afecta grav sănătatea copiilor şi personalului didactic, şi sunt de părere că este obligativitatea şi prioritatea autorităţilor de a lua cu precădere în considerare aceste aspecte în programul de reabilitare a clădirilor educaţionale.
Acest tip de acţiuni pentru măsurarea concentraţiei de radon în aerul din clădiri educaţionale şi extinderea lor la toate tipurile de clădiri cu un grad ridicat de ocupare, conştientizarea şi promovarea lor precum şi aplicarea unor măsuri de control, remediere şi prevenţie, ca urmare a aplicării Directivei 2013 59/ EURATOM, vor conduce la îmbunătăţirea sănătăţii populaţiei pe termen lung şi reducerea riscului de cancer pulmonar în România.
Având în vedere că aceste măsurători sunt obligatorii, propunem luarea în considerare în România a acestor investigaţii de calitate aer interior în cadrul programelor de eficientizare energetică, pentru rezolvarea simultană a problemelor de eficienţă energetică, poluare şi confort în clădirile educaţionale, prin optimizarea calităţii mediului interior, minimizarea expunerii la radon şi alţi poluanţi în aerul interior în raport cu utilizarea eficientă a energiei şi creşterea confortului.
Ţinând cont de faptul că în acest moment există soluţii viabile în reducerea concentraţiei de radon şi care pot fi implementate pe scară largă, nu ar trebui să ne îngrijorăm.”, a declarat CSI Dr. Ing. Alexandra Cucoş (Dinu), managerul contractului şi coordonatorul Laboratorului LiRaCC.
Pentru remedierea acestei situaţii alarmante, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) a adresat miercuri, 12 august o scrisoare deschisă ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor, Costel Alexe, cu propuneri şi sugestii concrete pentru completarea documentului, răspunzând astfel obligativităţii legislative în vigoare. Totodată, ținând cont de relevanța socială a acestei situații, specialiştii din cadrul Laboratorul de Încercări Radon al UBB (LiRaCC – website: http://enviro.ubbcluj.ro/cercetare/laboratoare-de-cercetare/laborator-de-radon/) au sesizat şi alte autorităţi publice.
Contact: Alexandra Cucoș, coordonatorul Laboratorului LiRaCC, 0740479814, dinualexandra2007@gmail.com
