Pe Domnu’ Mitică l-am cunoscut în Gara de Nord. Își așezase bagajele lângă mine și era agitat… avea nevoie de o țigară-pe care soția lui nu voia să i-o dea.
După lungi insistențe, păstrătoarea țigărilor a scos tabachera, i-a întins o țigară și o mustrare (tacâm complet) și a plecat să cumpere ceva să aibă la drum.
Domnu’ Mitică, bucuros că are cui împărtăşi din tristeţile-i cotidiene, ni s-a plâns că rația stabilită de consoartă e prea mică…doar 6 pe zi, că nu mai are voie să conducă și nu mai are cum ajunge la mândrele sale că doar e bărbat în putere, încă.
– “Scoica mea” (aşa o „alintă” pe soţie) mă ţine prea din scurt, spuse Mitică în timp ce savura ţigara ajunsă deja la jumătate.
Pieptul hainei albastre îi era plin de insigne. Şi-l ţinea drept, uşor bombat în faţă, mândru nevoie mare.
S-a uitat la mine şi a decis. Urma să îi fiu confidentă pentru cel puţin jumătate de oră. Nu ştiu cum m-am ales cu o astfel de sarcină, însă am hotărât, pe loc, să accept. Era o altă experienţă de viaţă din care urma să iau ceea ce era bun, însă nu m-am aşteptat la aşa de mult…
Domnu’ Mitică ținea în buzunarul interior al sacoului o tabacheră roșie în care avea 3 poze: el, soția și una din fiicele sale. Până aici totul normal.
Alături o țigară desenată pe care zicea că a primit-o de la Dumnezeu, Mitică a scos super lista…lista cu „gagici” din tinerețe. Le ține minte pe toate chiar și acum la 70 de ani…mare crai a fost la viața lui!
25 erau de toate. Poate unele mai vechi, altele mai noi…nu ştiu. Sunt sigură, însă că erau notate într-un fel de ierarhie. Toate aveau cifră şi liniuţă în faţa numelor. Nu, asta nu le anula, ci dimpotrivă, le asigura locul bunemeritat pe lista lui Mitică.
Nu am întrebat cât de des foloseşte această listă şi la ce. Nu e frumos să faci să roşească un om la 70 de ani. Şi, pentru că nu e frumos nici să fii curios cu un necunoscut…aşa, taman în Gara de Nord, nu am aflat nici de ce prenumele de pe listă, unele dintre ele, erau încercuite.
Cât despre țigara de la Dumnezeu… domnu’ Mitică mi-a zis că primește daruri destul de des.
Nu demult a fost un pix cu o mină cât un glonț pe care l-a găsit pe o buturugă, apoi …radio-uri vechi şi noi rătăcite pe câmpuri și tot felul de unelte care nu îi aparțin, dar apar la el în grădină.
-Din când în când, Cel de Sus, pentru că are simţul umorului se mai și distrează pe seama mea și îmi ascunde lucrurile, dar m-am obișnuit și nu mă mai supăr.
Apoi mi-a vorbit despre familie, călătorii, muncă, despre orientări politice, conexiuni și prieteni sus puși.
Nu stă la fiica să decât pe timp de iarnă. Încă nu a găsit niciun loc în Europa care să-i fure inima și să lase România în urmă. Speră la o nemțoaică, dar nu crede că Scoica o să închidă ochii la așa ceva. Plus că, la anu’ face… nuntă de aur.
-Bucură-te de tinerețe și să găseşti gagii, tineri-de preferat,… nu doar unu, că nu ști ce-ți rezervă viitorul, cam atât a mai reuşit să îmi spună Mitică înainte să ni se alăture Scoica. Mitica s-a schimbat la faţă …nu era şoc, mirare sau supărare. Era, mai degrabă, un zâmbet formal cu care se obişnuise deja de o viaţă întregă.
Deși nu știe să folosească internetul, a vrut să “sa îl pun” pe internet și să devină faimos.
Felicitări, nea Mitică şi sănătate multă! Mai numără o dorinţă îndeplinită!
- Tot ce trebuie să știi pentru EC9: noi măsuri pentru eficientizarea transportului și accesului în festival - 11 iul. 2023
- O experiență de festival sustenabilă la Electric Castle 2023 - 6 iul. 2023
- PitchMyParents.com: soluția inedită pentru adolescenții ce vor să ajungă la Electric Castle - 18 mai 2023
