După o campanie foarte slabă de promovare (pagina web aproape inexistentă, doar câteva informații sporadice pe facebook) mă așteptam ca Delahoya 2016 să fie un festival fără prea multe pretenții.
Am ajuns la intrare suficient de relaxat și pregătit pentru un maraton de concerte. Anul acesta, în 2016, Delahoya s-a mutat la Polivanetă. Am remarcat de la intrare buna organizare.
Festivalul a pus la dispoziție trei scene, amenajate în trei locuri total diferite.
Într-o astfel de atmosferă, plină de energie, sunete puternice și jocuri de lumini, ideea de Silent corner, unde lumea ascultă muzică la căști, mixată live de trei DJ, a fost mai mult decât o surpriză.
În jurul meu, public tânăr și foarte tânăr…era de așteptat. Cu toate acestea, genul electro și dubstep se pare că este și pe placul persoanelor de vîrsta a doua…și jumătate 🙂 care se simt încă tinere. Bravo lor!
Am mai învățat ceva…adică, practic mi-am sedimentat cunoștințele de festival fashion. La astfel de evenimente, publicul se îmbracă în special cu haine largi, negre sau foarte viu colorate, poartă pălării și…OCHELARI DE SOARE.
La cât de multă lume a fost, cred că anul acesta, Delahoya a golit cluburile din oraș.
Dintre cele trei scene de care vă spuneam, scena mare, principală, transmitea multă energie, în nuanțe de violet, dar și o notă ușor ezoterică.
La fel ca și în cazul festivalurilor care se respectă, statul la cozi durează foarte puțin, plata făcându-se civilizat, cu tokkenul dedicat.
Programul, spun eu, a fost bine ales. S-a început cu stiluri mai domoale, gen GOLAN, apoi ne-am rupt picioarele cu cei de la Șuie Paparude, practic un antrenament de încălzire pentru Die Antwoord, trupa cap de afiș.
Foarte tare show-ul, anti-sistem total, lumea în delir, sărituri în public, energie dusă la maxim. Respect!
Andy C nu s-a lasat mai prejos. A ținut lumea în priză preț de o oră și jumătate.
Am plecat pe la 4,30 și lumea încă dansa…
A doua zi de festival
Sâmbătă, ca festivalierul odihnit și pregătit de distracție, am ajuns in jurul orei 20. Lume puțină, semn că festivalul abia se trezise. Ne-a izbit un puternic miros de clor…de la curățenie cu produse nediluate, mi-am spus.
L-am vazut pe DJ BLANILLA mixând alături de un cvartet de coarde, ceva inedit pentru mine…combinația dintre muzica din club și cea simfonică.
Între timp, s-a adunat lumea, pentru că urma să cânte inconfundabilul SILENT STRIKE și apoi hip- hopperii de la CTC, binecunoscuți pentru stilul lor nonconformist și antisistem.
Se adună lume foarte multă la SHIVER, care a facut ce-a știut el mai bine, a mixat muzică de la Prodigy la Kate Perry si de la Pink la Scooter, chiar și bucăți din Iron Maiden am auzit. A facut senzatie, asta-i clar!
După SHIVER a urmat MODESTEP, cap de afiș. Pentru unii, a fost prea mult ritmul lor brutal dubstep, în timp ce alții au sărit, au dansat și au făcut pogo de la început până la final.
Și pentru că Delahoya a fost pentru toată lumea, pe la ora 2,40 o mireasă și-a făcut apariția în public. Probabil a găsit mai multă distracție decât la nunta ei.
Undeva, tot în noapte, un tip foarte obosit s-a întins pe scaune, în tribună…pentru un somn bun înconjurat de mega zarvă.
Un mare MINUS, însă, a fost lipsa standurilor cu mancare și preschimbatul tokken-urilor neconsumate, în bani, care se făcea doar după ora 6 dimineața.
În ansamblu, a fost un festival reușit, chiar dacă nu s-a mai ținut în aer liber. Cred că Sala Polivalentă e un loc mult mai potrivit pentru astfel de evenimente, mai comod și, în primul rând, ferit de ploaie!
Alex Iovan