Poliția Română este astăzi la ceas aniversar și nu așa oricum, Poliția Română aniversează 200 de ani. Sunt 200 de ani de istorie și tradiție.
Mulți? Puțini? Cine știe? Ce este sigur este că odată cu înființarea Poliției Române a fost făcut un uriaș pas înainte spre modernizarea statului. Istoria instituției a fost scrisă de către toți cei care au îmbrăcat uniforma Poliției Române, și fiecare polițist a scris un capitol. Cu siguranță, unii au scris mai bine, alții, mai puțin bine. Unii au purtat uniforma cu onoare și respect, alții au terfelit-o. La fel au făcut și cei care au condus instituția. Unii au iubit-o, au respectat-o și i-au întărit autoritatea prin măsuri care au dezvoltat-o, alții, i-au frânt dezvoltarea firească.
Întotdeauna Poliția Română și polițiștii, au fost acolo unde le este locul, în mijlocul oamenilor, alături de oameni și pentru liniștea lor.
Întotdeauna, polițiștii au fost buni sau răi, în funcție de cum te raportezi la munca lor. Dacă ești pentru o societate normală, așezată pe un sistem firesc de legalitate și valori, polițiștii îți sunt prieteni, sunt băieții buni. Dacă dimpotrivă, îți place mocirla ilegalității, a ciupelii, a profitării de o stare de lucruri confuză, polițiștii îți sunt dușmanii pe care trebuie să îi hulești peste tot și în tot momentul. Și pe polițiști nu îi hulesc doar cei lipsiți de educație, de valori și respect.
Poliția Română este într-un permanent proces de tranformare, iar astăzi, poate mai mult ca oricând, în vremuri tulburi, instituția Poliției Române își caută drumul firesc, acela al impunerii legii, al ordinii firești, a siguranței pentru cetățean. Pentru acel cetățean care își vrea copiii în siguranță la școală, își dorește drumuri în siguranță pentru el și familia lui, își dorește o societate fără droguri și trafic de persoane. Și el, cetățeanul, cel cu valori morale, a respectat, respectă și va respecta întotdeauna, nu doar Poliția Română, ci toate instituțiile statului. Le va critica atunci când e cazul, dar, fără ură, fără superioritate, fără aroganță, fără a jigni și fără a generaliza. O va face cu argumente, cu dorința de a ajuta la funcționarea firească a instituției pentru că înțelege importanța instituțiilor publice.
Este îmbucurător faptul că Poliția este instituția care îi elimină din rândurile sale pe aceeia care îi terfelesc imaginea, pe aceia care nu înțeleg că uniforma albastră este o responsabilitate și nu o unealtă pentru abuzuri. Și poliția o face așa cum nu o face nici o altă instituție, în ciuda percepției generale.
Este trist că Poliția Română NU îi apără pe aceia dintre membrii ei, care sunt victimele unor abuzuri, că NU a înțeles că polițiștii care își fac datoria, care sunt hărțuiți pentru că și-au făcut datoria NU trebuie lăsați singuri, să se descurce și … „cum le-o fi norocul”.
Ca să fii polițist, trebuie să iubești oamenii, să îi iubești chiar și atunci când ei te înjură, te scuipă și te amenință, când ei te desconsideră și îți aruncă în față etichete, epitete și adjective. Îi iubești și de aceea, zi de zi, noapte de noapte, pe vreme bună sau vreme rea, în vremuri bune sau de cumpănă îți îmbraci uniforma și îi lași pe ai tăi acasă și pleci pentru a fi acolo unde îți cere datoria, în mijlocul oamenilor și pentru oameni.
Ce înseamnă „polițist bun”? Care e polițistul bun și care e polițistul rău? Noi, cei care am îmbrăcat uniforma, știm. Ce înseamnă pentru ceilalți, sunt sigur că voi primi răspuns de la cei care vor citi aceste rânduri. Unii îmi vor scrie civilizat, alții mă vor „binecuvânta” … important e să citească și să încerce să înțeleagă. Pentru mulți, polițistul bun este cel care NU îl vede pe el dar îi vede pe ceilalți, îl înțelege pe el, îl „iartă” pe el dar este dur și intransigent cu altul. De ce? Pentru că a greși e uman, a da vina pe alții e și mai uman.
Astăzi este sărbătoare, Poliția Română și polițiștii își sărbătoresc ziua, este bicentenarul unei instituții respectabile, cu oameni de omenie, cu oameni profesioniști, cu oameni altruiști, cu oameni dedicați instituției și societății. Este ziua celor care vor fi mereu pe frontul ordinii și liniștii publice, este ziua acelora care, deși nu sunt din familii regale, au sânge albastru și prin venele lor curge deviza „Lex et Honor”. Este ziua lor, a POLIȚIȘTILOR ROMÂNI!, iar eu, mă înclin înfața lor și îi salut cu respect. Îi salut cu respect pentru că 25 de ani am fost colegi, prieteni, CAMARAZI și am format o familie, FAMILIA POLIȚIEI ROMÂNE.
LA MULȚI ANI! LA MULȚI, MULȚI ANI!, dragi camarazi.
- Poveste de când armata „era armată” - 10 apr. 2024
- Șeful a decis: fără uniformă - 19 ian. 2024
- Incidente și accidente rutiere - 23 aug. 2023