Poveşti din ClujPoveşti pentru cei mariTransformă neajunsurile în avantaje

Transformă neajunsurile în avantaje

Studenția îți poartă pașii mai peste tot, iar străzile din Cluj-Napoca au fost mereu bătătorite de tineri curioși să exploreze orașul.

Strada Horea – o știe toată lumea, deoarece ea te duce la gară și autogară, deci, o stradă esențială.

După ore și seminarii, îmi plăcea să mă opresc aici uneori, la Galeria Ernest-un micro muzeu de artă, ce oferea un deliciu vizual.

Zilele trecute eram en passant pe Horea și curiozitatea m-a făcut să sun la ușă, să văd…mai exista Galeria Ernest?!

Eleganța și rafinamentul unui loc, pot fi obținute prin obiectele antice și decorative, picturi, sculpturi, mobilier, ceasuri, argintărie, sticlărie, candelabre, rame inedite precum și alte curiozități antice pe care le achiziționăm.

Unora, continuă să le placă obiectele îmbibate de istorie, necomerciale, care poartă amprenta excelenței prin impresionanta unicitate și rezistență.

Altora, li se par demodate și inutile.

Într-adevăr, obiectele antice și decorative, nu sunt pentru oricine.

Totul, este o chestiune de gust. Și, apreciem diversitatea. Chiar și a gusturilor și alegerilor.

Intrasem în cea mai veche galerie de antichități din Cluj-Napoca-Galeria Ernest.

Era liniște, iar păpușile expuse păreau că se bucură de prezența mea acolo, nimeni nu mai vizitase locul de ceva timp.

Din 1992, comerțul cu obiecte antice deținut de familie a avut destule provocări.

O afacere creată la inițiativa fiului, care a devenit o pasiune atât pentru fiu, cât și pentru tată.

În timp ce admir obiectele expuse, povestim despre evoluţia galeriei și importanța adaptabilității în lume…

Un vizionar, cu ideea și dorința de a face un muzeu cu o parte din obiectele deținute, pentru a încânta privirea multora și a oferi o altă modalitate de a-ți petrece timpul liber, domnul Ernest a învățat una dintre cele mai importante lecții neînvățate în școală-cel câștigat în viață, este cel care se adaptează la realitatea actuală.

Un paradox ce l-a făcut să înțeleagă asta este chiar dorința sa nerealizată: vinde obiecte antice într-un mall şi la târguri, deși el este un vizionar al cărui loc și-l imagina într-un muzeu de artă stabil, asemenea Bruckental-ului.

Obiectele adunate sunt variate, iar Galeria de Sticlărie este de prin toate părțile lumii.

Ea cuprinde peste 1300 de obiecte,  mult apreciate de cunoscători.

Acestea, au fost selectiv alese de-a lungul timpului, iar numele realizatorilor pare să vândă cel mai bine.

Are câteva obiecte de suflet care îi stârnesc amintiri plăcute.

O comparație între trecut și viitor își are locul atunci când își amintește de cea mai lungă excursie cu bicicleta, pe care o făcuse până la mare.

O plimbare cu peripeții, reflecție, motivație, bucurie, entuziasm, autodepășirea propriilor limite, ce îi aduce zâmbet, acum că o retrăiește.

Crede în importanța mișcării fizice și nu înțelege de ce aceste generații stau doar cu nasul în telefon, chiar și mergând pe stradă.

Urechilă, câinele său, este prietenul care i-a rămas cel mai fidel, amorțindu-i dorința neîndeplinită de a vedea muzeul static de artă aici, în oraș.

Socializarea și comunicarea de care avem atât de multă parte în tinerețe, generozitatea posibilităților de a acționa, sănătatea care ne permite să tot facem și să dregem, se pierd odată cu anii și iată, ajungem bătrâni, chiar înainte de a ne da seama.

Este recunoscător pentru existența Clubului Pensionarilor, locul în care amintirile renasc și sentimentul de apartenență există, oferind confort sufletesc.

Întâlnirea se încheie cu câteva mutări ale pieselor de șah și cu promisiunea că voi reveni.

Părăsesc încăperea, lăsându-l la masă, cu tabla de șah, planificând și sperând că următoarea mutare, va face diferența.

Şahul- un joc ce necesită doi adversari, iată, jucat de unul singur, demonstrează o forță și o dorință interioară de a te autodepăși, adapta și continua să fii activ, atât cât mai ești.

@Gyorgydeak Patricia

Ultimele postari ale lui Patricia Gyorgydeak (vezi toate)

Mai Multe

More article