Statuia Sf. Gheorghe ucigând balaurul, aflată acum în piațeta din fața Bisericii Reformate de pe vechea stradă a Lupilor (azi, strada Kogălniceanu), este copia fidelă a celei din curtea palatului regal din Praga. Sculptura originală din bronz, realizată în anul 1373 de către meșterii clujeni Martin și Gheorghe, prin tehnica cerii pierdute, este o capodoperă a artei gotice, în care se întrevăd și elemente ale Renașterii timpurii.
Gheorghe a fost ofițer în armata lui Dioclețian și a devenit martir (în jurul anului 300), pentru că nu a dorit să renunțe la credința creștină. În Evul Mediu însă, Sf. Gheorghe a devenit un simbol al cavalerilor, întruchipând vitejia și biruința, fiind legat de o legendă a vremii, care s-a răspândit cu rapiditate în toată lumea creștină. Povestea spune că în cetatea Silena (Libia), un balaur răpea fetele tinere și nimeni nu-l putea opri. A fost răpită și Cledolina, fiica regelui, astfel că întreaga cetate fierbea, iar neputința și teama au pus stăpânire pe oameni. Viteazul Gheorghe, mânat de credința în Isus, a mers acolo, a luptat cu balaurul și învingându-l, a eliberat-o pe pe fată. Uimiți de puterea și credința tânărului, toată cetatea s-a convertit apoi la creștinism.
La sfârșitul secolului al XIX-lea, autoritățile clujene au valorificat importanța sculptorilor Martin și Gheorghe încurajând executarea unei copii a statuii pragheze. Astfel, au votat suma de 1.000 de coroane ca fond de bază pentru colectarea sumei necesare realizării monumentului.
Însuși împăratul Francisc Iosif a donat orașului o copie din ghips a statuii din Praga, exemplar care poate fi azi admirat în lapidarul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei.
Statuia a fost turnată în atelierul sculptorului budapestan József Róna, iar arhitectul Kálmán Lux a realizat postamentul, prevăzut în partea superioară cu o decorațiune neogotică. Piatra mai rezistentă, utilizată în interiorul soclului, a fost adusă de la carierele din Banpotoc (jud. Hunedoara), iar cea de la suprafață, de la Gura Baciului. Amplasată în zona actualei Piețe Lucian Blaga, statuia era înconjurată de un gard, proiectat tot de Kálmán Lux, având ca element decorativ, crinul familiei de Anjou.
Inaugurată la 28 septembrie 1904, statuia a rămas pe locul inițial până în 1959, an în care au început lucrările de sistematizare ale pieței. Atunci a fost mutată pe locul actual, în piațeta Jean Calvin.
Tehnica turnării bronzului în ceară pierdută, utilizată de frații Martin și Gheorghe pentru modelarea statuii, este deosebită, nefiind prea des utilizată la lucrări atât de mari (înălțimea călărețului este 120 cm). Sfântul Gheorghe este reprezentat foarte dinamic, într-un peisaj stâncos, minuțios redat, înfigând sulița în balaur, înfățișat ca o reptilă uriașă cu dinți amenințători, gheare și o coadă care se încolăcește înfiorător la picioarele calului, surprins într-o mișcare extrem de realistă. Lupta acerbă dintre bine și rău, cu triumful binelui, este atât de bine reprezentată în această statuie, încât și după mai bine de șase secole impresionează prin vivacitate.
Surse info + foto: Gaal, György, Cluj-Napoca, Ghid turistic, istoric, cultural, Ed. Tortoma, Baraolt, Cluj-Napoca, 2014 / Kovács Zsolt, Statuia Sfântul Gheorghe Ucigând Balaurul, Cluj-Napoca, Enciclopedia Maghiară din România transindex.ro / Asociația Clujul de Altădată
- Biblioteca Academiei, sipetul comorilor de pe strada Kogălniceanu - 14 oct. 2024
- Turnul Croitorilor de-a lungul timpului - 6 sept. 2024
- Căminul de fete „Blanka Teleki” - 26 aug. 2024
