Poate că ar trebui să privim această situație mai dificilă creată de pandemie cu alți ochi. Poate că este momentul să realizăm problemele majore cu care ne confruntăm, noi, ca simpli consumatori, în legătură cu alimentația. Este timpul să acceptăm că perioada prin care am trecut cu toții ne-a făcut să fim mai atenți la hrana pe care alegem să o consumăm zi de zi.
În primul rând, aș vrea să aduc în discuție marea problemă de care poate că suntem conștienți, poate că nu – risipa alimentară.
Stilul de viață și viteza cu care se mișcă lucrurile au făcut să crească cantitate de mâncare care este aruncată la gunoi, în medie, până la o treime din ceea ce este cumpărat. Anul trecut și în special în perioada izolării, majoritatea consumatorilor au devenit mai chibzuiți, în special la capitolul hrană. Nu doar că alimentele de calitate superioară au început să fie din ce în ce mai cumpărate, dar și risipa lor a înregistrat scăderi substanțiale. Mai mult decât atât, posibilele probleme de sănătate cauzate de sedentarism care în general pot fi prevenite într-o oarecare măsură printr-o alimentație sănătoasă, au determinat consumatorii să folosească în dieta lor cotidiană mai multe fructe și legume, alegând de asemenea să gătească în detrimentul achiziționării mâncărurilor gata preparate.
Poate că munca și orele în șir petrecute în bucătărie (chiar dacă timp a fost suficient) au fost motivele pentru care multe persoane au început să fie mai atente la alimentele aruncate pur și simplu la gunoi. De asemenea, și factorul economic a jucat un rol destul de important în luarea acestei decizii, de a arunca sau nu produsele alimentare. Numărul căutărilor pe internet în legătură cu posibilele întrebuințări ale materiilor prime perisabile care din diferite motive și-au pierdut caracteristicile organoleptice, dar nu și cele nutritive, a crescut, lucru care este de apreciat. Nici sursele de inspirație pentru rețete nu au fost lăsate de-o parte, iar alături de mici sfaturi utile pentru a crește termenul de valabilitate a produselor alimentare au fost subiecte populare în multe comunități.
În al doilea rând, cu mult timp în urmă, odată cu industrializarea care a avut loc și în cazul alimentelor, legătura dintre om și hrană a început să fie tot mai slabă. Deseori, consumatorul nu este informat în totalitate sau chiar deloc în ceea ce privește această sursă de energie indispensabilă vieții.
Un mic test: sunteți într-un restaurant de tip fast-food și consumați un burger. Știți de unde provine materia primă, care sunt cu exactitate ingredientele și cum a fost obținut acel produs?
Întrebări asemănătoare celei de mai sus devin tot mai dese, iar acest lucru poate fi un bun început în ceea ce privește atenția sporită pe care un consumator o acordă produselor alimentare. Totodată, cunoașterea și înțelegerea procesului de obținere a mâncărurilor care ajung în farfurie fac, încă o dată, să fim mai atenți la acest aspect.
Concluzia este că în ciuda dificultăților prin care am trecut, la capitolul alimentație cred că fiecare dintre noi a învățat cel puțin un lucru. De la atenția acordată risipei hranei și până la aprecierea mâncărurilor cu caracteristici nutritive ridicate, schimbările în bine par să fie tot mai dese.
