A devenit deja o tradiție ca de câțiva ani buni încoace să facem câte o tura la munte la început de an, de regulă în ianuarie sau februarie.
Deja, înainte cu câteva luni aștept cu nerăbdare această ieșire pentru că, de fiecare dată, alegem un alt masiv montan pe care să îl urcăm, iar iarna muntele este cu totul altfel decât în alte anotimpuri.
Deși este mai frig, recunosc că îmi plac mai mult turele de iarnă, pentru că în acest anotimp muntele este mai maiestuos, mai impunător, mai pur și mai curat.
Unul dintre cele mai frumoase masive pe timp de iarnă este Retezatul. Peisajul este cu totul schimbat față de celelalte anotimpuri, iar zecile de lacuri glaciare care îi dau numele de munte cu ochi albaștri, sunt acum ascunse sub mantia albă de zăpadă, care, pe alocuri poate ajunge la 2-3 metri.
Pornim spre Retezat din comuna Ohaba de Subpiatră şi continuăm spre Nucșoara, unde lăsăm mașinile personale, fiindcă de aici, putem continua doar cu mașini de teren sau microbuze, pe drumul forestier care duce la cabana Cârnic.
Odată ajunși la Cârnic, ne echipăm de drumeție, pentru că de aici începe urcușul pe jos spre Cabana Pietrele și apoi, mai departe spre Cabana Gențiana.
Pornim la drum cu forțe proaspete și mânați de dorul de munte și de bucuria revederii cu Retezatul. Uităm de oboseala urcușului și, în aproximativ două ore suntem la Pietrele.
Aici, facem un popas scurt și continuăm spre Gențiana, unde ne vom caza, grăbiți să nu ne prindă noaptea prin pădure. Ajungem dupa încă o oră și ceva și ne luăm priciurile în primire. Ne relaxăm și facem planul pentru a doua zi când vom urca pe munte.
Dimineața ne trezim devreme, luăm un mic dejun rapid, ne echipăm, ne pregătim rucsacii și suntem gata de drum. Vom urca pe Valea Pietrele, spre şaua Bucurei de unde vom admira panorama Retezatului de jur împrejur. Urcăm pe cărarea săpată în zăpadă și ne bucurăm, ca niște copii, de peisajul feeric.
Totul este alb și imaculat, jnepenii sunt acoperiți de zăpadă, iar frestele ne zâmbesc la soare.
Timpul zboară repede și ajungem după câteva ore de urcuș în șaua Bucurei şi admirăm căldarea unde se vede lacul Bucura, acoperit cu zăpadă, vărfurile Retezat, Bucura 1 și 2, Lolaia, Peleaga, Judele și alte vârfuri cu nume legendare din Retezat.
Liniștea este tulburată doar de șuieratul vântului car ne biciuiește fețele. Este frig, la peste 2000 de metri temperatura e cu multe grade sub 0 așa că nu zăbovim prea mult, facem fotografii, mai admirăm o data priveliștea și începem coborărea spre cabană. Ajungem spre seară obosiți dar fericiți și cu bateriile încărcate.
Seara ne strângem în jurul focului din sobă și stăm la povești despre munte, drumeție și natură.
Timpul trece mult prea repede iar a doua zi, după un mic dejun rapid, ne facem bagajele și, cu regret, ne luăm la revedere de la frumosul Retezat.
Promitem că vom reveni și în alte anotimpuri pentru a-i redescoperi de fiecare dată farmecul unic și misterios.
Text și fotografii Daniel Rohianu
- La plimbare prin Ljubljana - 25 apr. 2018
- La mare în Slovenia - 15 feb. 2018
- În lumea lui Harry Potter - 22 nov. 2017
