Dezvoltat după anul 1870 când la Cluj a fost inaugurată gara, vechiul târg de păsări al orașului a prins contur ca principală piață agroalimentară. Dacă inițial era un teritoriu prea puțin amenajat cuprins între zidurile cetății și Someș, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea noul spațiu a devenit tot mai ofertant din punct de vedere economic, primind denumirea de Széchenyi tér (Piața Széchenyi).
Statuia omului politic maghiar István Széchenyi, creată de József Klösz, a fost amplasată în anul 1867 în centrul pieței, dar a fost construită și o fântână, apoi câteva clădiri importante au apărut în perimetrul respectiv și s-a pus problema ca și Teatrul Național să fie construit tot aici. În jurul podului mare peste Someș au fost ridicate patru palate, pe partea estică Băile Elisabeta, pentru ca în 1873 să apară și Sala de Scrimă. În anul 1919, statuia lui Széchenyi a fost înlăturată, numele pieței a devenit Mihai Viteazul, iar în anul 1925 consiliul orășenesc a donat Bisericii Greco-Catolice o bună parte a pieței pentru construcția unei catedrale.
Peisajul zonei s-a tot modificat, și chiar dacă nu s-a mai construit niciodată acolo o catedrală greco-catolică, alte proiecte arhitecturale s-au închegat în zonă. Sala de Scrimă a fost demolată în anul 1937, iar relicvele legate de Revoluția de la 1848 adăpostite la etajul sălii au fost mutate la Muzeul Etnografic.
Piața alimentară se întindea de la intersecția cu strada Horea până la strada Constanța. Oștezenii vindeau legume și zarzavaturi, iar comercianții evrei vindeau produse de carmangerie, brânzeturi și coloniale, dar tot arealul era plin de tarabe ale producătorilor clujeni și din satele apropiate.
În partea unde azi se află piața alimentară, erau gherete cu preparate la minut, de unde populația putea să-și ia mâncare caldă sau să servească băuturi alcoolice la cele câteva cârciumi din zonă.
De la sfârșitul secolului al XIX-lea și până la începutul anilor 1960 aici a fost principala piață de produse alimentare a Clujului. Sistematizarea începută în a doua jumătate a secolului XX a dat o nouă față acestui loc prin demolarea caselor cu un singur etaj, construirea blocurilor și a ansamblului Republica, a fântânii arteziene din fața acestuia și a statuii lui Mihai Viteazul, opera lui Marius Butunoiu. Surse info + foto: Gaal, György, Kolozsvár: történelmi városkalauz, Tortoma, Baraolt, 2021 // Asociația Clujul de Altădată
- Arta bizantina și contemporană într-un proiect semnat de Florin Olari - 14 nov. 2024
- Biblioteca Academiei, sipetul comorilor de pe strada Kogălniceanu - 14 oct. 2024
- Turnul Croitorilor de-a lungul timpului - 6 sept. 2024
