„Mie, îmi place să cos de când mă ştiu! Mă relaxează lucrul de mână! Cel mai mult îmi place să creez şi în creaţia mea mă ghidez după modelele cămăşilor populare vechi, inventez şi creez alte fome şi modele, catrințe sau poale, dar cât mai aproape de „ceea ce a fost”, de tradițional, de autentic. Este foarte important să ne păstrăm tradițiile! Este vorba despre elemente de identificare ale poporului nostru românesc!”
De loc, Mariana Gecan este din județul Bistrița-Năsăud, satul Ciceu Corabia, de la Cetatea Ciceului, iar hărnicia ei se trage de pe aceste meleaguri, din rândul unor oameni de omenie. Ea este meşter popular recunoscut şi parte din proiectul Produs de Cluj prin intermediul căruia a umblat mult şi a făcut cunoscute cămăşile ei frumoase.
„După ce am cusut pentru toţi ai mei, acum, majoritatea cămăşilor şi costumelor populare le fac la comandă. Bineînţeles că am câteva în plus, tot timpul, pentru a fi pregătită şi de târgurile la care merg în toată ţara şi în străinătate. Am fost plecată cu produsele mele și în Belgia, la Bruxelles, unde am întâlnit o comunitate de români foarte încântați de tot ce au văzut că pot crea mâini pricepute. Aşa am reuşit să închei chiar şi un parteneriat cu o firmă care promoveză acolo produsele româneşti.”
Pentru a coase o cămașă populară sau o ie, depinde de ceea ce își dorește clientul, Mariana Jecan se inspiră după planșe sau cămăși vechi, din lada bunicii, adunate de la muzee sau chiar de pe stradă. Se mai întâmplă să fotografieze cu telefonul, modele de cusătură care îi atrag atenţia. Însă, cel mai mult şi mai mult îi place să coase mărgelele. E ca o formă de meditaţie.
„Merge mult mai anevoios cusutul de mărgele, dar îmi place cel mai mult, iar efectul este WOW. Şi asta nu o zic eu. Modelele de costume populare cu mărgele sunt chiar frumoase! Sunt cursantă a Şcolii de Arte Tudor Jarda, secția țesut-cusut și, pentru examen, am cusut o cămașă cu mărgele, un model de Bistrița, cu „șiră peste cot”. A fost un succes şi o mare satisfacţie pentru mine. Cos și catrințe cu mărgele, veste, brâuri. Acestea din urmă le fac și țesute manual! Am învățat la cursuri tehnica țesutului și îmi place și această îndeletnicire! Îar pentru a înfrumuseţa cămașa populară, la mâneci fac danteluță, cu croșeta, adică cipcă, cum se spune în Ardeal.”
Persoanele care comandă costumele populare cusute de Mariana Gecan, sunt de toate vârstele, părinţi pentru copiii lor, tineri, adulți, iar gusturile diferă şi trebuie neapărat respectate.
„Am cusut pentru o femeie de 70 și de ani o cămașă populară albă, cu fir alb, cu ajur, adică cusătură spartă, tăietură. A ieşit aşa de frumoasă că şi eu m-am minunat de ceea ce am lucrat. I-a stat foarte bine! Deci, e frumos ce îți place şi nu trebuie să fie pe placul tuturor. Important este să nu fie brodată mecanic, cămaşa. Aşa gândesc eu. Româncele e frumos să aibă măcar o cămasă pupulară autentică, brodată şi cusută cu gust. Lucrul de mână se face anevoios, dar este mult mai frumos și mai trainic! Tocmai de aceea, se întâmplă ca, atunci când primesc o comandă, în funcţie de nivelul de dificultate al modelului sau cantitatea de muncă, să ofer un termen de două sau chiar patru luni. Cei care ştiu despre migala unei astfel de munci, sunt pregătiţi deja să aştepte.
Cel mai mult mă bucură când revine clientul, pentru o a doua comandă sau a treia. Am o clientă care mi-a spus: „Noi cu dumneavoastră mergem înainte! Tot ce avem nevoie, venim la dumneavoastră să ne coaseţi!” Asta chiar e mulțumire sufletească!
Omul nu doar că e mulțumit de cum arată straiele cusute manual, dar se şi simte bine în ele datorită materialului. Cos pe diferite pânze țesute manual sau industrial, la noi în țară. Preţurile sunt bune, dar nu cele mai mici. Când preţul e mic, pânza este de calitate inferioară şi pielea, mai ales pe temperaturi mari, transpiră, nu respiră aşa cum ar trebui, iar asta nu înseamnă confort. Şi mai e ceva, puratatul unui obiect creat de mână presupune preluarea semntimentelor pozitive cu care acesta a fost creat. Creaţia îneasmnă frumos şi bine.”
Marianei Gecan din Cluj-Napoca îi place să transmită mai departe meşteşugul care o pasionează. Aşa fac toţi cei cărora munca le provoacă bucurie. Explică tehnici, participă la şezători unde împărtăşeşte cu drag din tot ceea ce cunoaşte. De obicei, învăţatul cusutului cămăşii tradiţionale începe cu „meșteșugul acului”, primele puncte de cusătură: punct înaintea acului, cruciuliță, brânel, rumânescuri etc. Negrul este cel mai vechi în cămăşile populare. Apoi, au urmat firele colorate, în funcţie de zonă, perioadă şi semnificaţie.
Modelele cămăşilor, iilor, nu se prea repetă, dacă vorbim de cusutul manual, nu doar pentru că gusturile sunt diferite, dar şi pentru că artistului îi place să creeze lucruri noi, să descopere modele.
„De obicei, la noi, în Ardeal, plac mult motivele florale, însă eu cos pentru toate zonele țării, chiar şi pentru românii plecați peste hotare.
E bine să ştiţi că ia originală, cusută manual se încheie tot manual, nu la maşina de cusut. Mă pricep şi la cheițe, innodățică, purecel şi zig-zag.
Când creezi cu sufletul, simți că toată lumea este a ta, că totul este bine şi frumos! Clienții mulțumiți îmi dau curaj să merg mai departe!
Dacă doriţi să mă găsiţi şi să admiraţi costumele cusute de mine, am pagina mea de Facebook
Pentru fiecare piesă cusută am amintiri frumoase! Fiecare îmi dă mulțumire sufletească! Tot timpul mi-l dedic cusutului şi simt că am fost binecuvântată cu acest har. Cred că fiecare dintre noi este un artist, în sufletul lui! O viață avem şi este foarte important să fii mulțumit cu ceea ce faci, cu ceea ce ești! Îndemn pe fiecare să facă ceea ce simte cu sufletul!
Anul acesta, în iunie, de Ziua Iei, sunt invitată din nou la Bruxelles, la un târg, unde vor fi organizate și ateliere pentru cei mici, doritori de a afla tainele cusutului. Aştept cu nerăbdareli bucurie. Tradiția trebuie să meargă mai departe pentru că ea este „merindea noastră culturală”!„