Având suprafața construită de 5.250 mp și aria desfășurată de 19.950 mp clădirea Palatului de Justiție este cea mai mare clădire civilă a Clujului. Necesitatea construirii unor edificii specifice a venit după 1871, an în care s-a separat prin lege, justiția de administrație.
În perioada dualistă, noile instanțe juridice au fost amplasate în capitalele comitatelor. Guvernul budapestan a finanțat la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX construirea unor palate ale justiției care să reflecte atât prestigiul cât și autoritatea sistemului judiciar ca instrument al Statului. Cea mai mare autoritate în domeniu, arhitectul Gyula Wagner a realizat alături de alte programe arhitecturale importante din imperiul Austro-Ungar și Palatul Justiției din orașul de pe Someșul Mic.
Ridicată între anii 1900-1902 pe colțul nord-estic al Pieței Ștefan cel Mare de către firma antreprenorului Dávid Sebestyén, imensa clădire dezvolta o schemă funcțională în care se evidențiau două elemente: Tribunalul (pe Strada Dorobanților) și Curtea de Apel (spre Piața Ștefan cel Mare), cărora li se adăuga câte un Parchet. Palatul adăpostea totodată Serviciul de Carte Funciară, Penitenciarul, precum și locuințele președinților celor două instituții.
Atât Tribunalul cât și Curtea de Apel erau realizate urmărind aceleași elemente funcționale: poarta de acces, holurile publice, zona destinată magistraților și personalului auxiliar, sălile de ședințe și grefele. Instituțiile în care accesul publicului nu era permis erau amplasate în corpurile de la interior: parchete care instrumentau cazurile și penitenciarul care asigura arestul preventiv al inculpaților în timpul desfășurării anchetelor și al judecării cauzelor penale.
Gyula Wagner a ales stilul eclectic de factură clasicizantă abundând în detalii decorative care alături de statura impozantă a clădirii, îi conferă și un aer solemn, de încredere și siguranță în actul judiciar. Fațada dinspre Piața Ștefan cel Mare atrage atenția prin coloanele ionice și statuia întruchipând Justiția cu cele două talere ale balanței în echilibru, semn al imparțialității. Anul finalizării construcției este de asemenea marcat pe fațadă cu cifre romane.
În perioada comunistă, aripa Curții de Apel a fost transformată în Palat al Culturii, care adăpostea Casa de Cultură și Școala Populară de Arte, dar era și sediu al Facultății de Științe Economice. De asemenea, din 1970, până în 1992, aici a fost sediul Editurii Kriterion, singura editură din Europa Centrală și de Est adresată publicării de carte pentru toate minoritățile naționale.
Surse foto + info: Asociația Clujul de Altădată / „Monarhia Habsburgică”, Academia Română, Centrul de Studii Transilvane, Ed. Polirom, Iași, 2021 / Gaal, György, Cluj-Napoca, Ghid turistic, istoric, cultural, Ed. Tortoma, Baraolt, Cluj-Napoca, 2014 / Vais, Gheorghe, „Clujul eclectic”, UT Press, Cluj-Napoca, 2009.
#AncutaLacrimioara#Chis #ClujulDeAltadata
- Gardianul Carpaților - 16 apr. 2024
- Inscripțiile în piatră de pe Turnul Croitorilor - 29 feb. 2024
- Meryl Streep în rolul unei clujence - 15 feb. 2024
