Camera de Comerț și Industrie a Clujului a pornit în perioada interbelică proiectul unei construcții moderne care să găzduiască Bursa. Inginerul bucureștean Ion-Anton Popescu a realizat planurile clădirii care trebuia să aibă mai multe funcționalități, în concordanță cu pretențiile vremii și ale instituției comanditare.
Clădirea cu patru etaje adăpostea sediul Bursei, un cinematograf cu balcon, cafenea, sală de spectacole și o sală pentru baluri. Inaugurată la 29 noiembrie 1931, enorma clădire a devenit proprietatea Băncii Albina care creditase Camera de Comerț, aceasta din urmă nereușind să restituie împrumutul. Imobilul a fost astfel închiriat, la parter funcționând pe lângă cinematograf și o reprezentanță de mașini și o farmacie.
La reprezentanța Ford a ardeleanului Nicolae Poruțiu, emigrat în America și reîntors pentru a pune pe picioare o afacere prosperă („Perry”) se comercializau mașini, piese de schimb și benzină.
Inițial, cinematograful din incintă a purtat numele Royal, dar a fost modificat în mai multe rânduri în perioada comunistă, devenind imediat de la schimbarea regimului, din Royal în Popular, apoi Maxim Gorki (activist comunist și scriitor, fondator al realismului socialist), iar din 1964 este Cinema Victoria. Până în 1961, la construirea Cinematografului Republica, acesta a fost cel mai mare din oraș.
Naționalizat în 1948, edificiul, fără cinematograful de la parter, a fost atribuit armatei. Aici funcționa restaurantul militar, o cramă la subsol (frecventată de subofițeri) și o sală pentru spectacole.
Activa în clădire și Ansamblul Armatei, ce cuprindea un corp de balet, orchestră care acompania spectacolele, ansamblul de revistă și diverși soliști (de muzică ușoară, jazz), dar exista și un cerc de teatru.
Restaurantul era o sală obișnuită, fără prea multe pretenții, unde era și o masă rezervată strict generalilor și una pentru colonei (în acea perioadă erau foarte puțini, din ambele categorii, astfel că încăpeau la câte o masă). Meniurile erau modeste, servirea era și mai modestă, iar intrarea la restaurant se făcea doar pe bază de legitimație vizată de directorul restaurantului, care era un ofițer activ. Totodată, se organizau și nunți pentru ofițeri sau copiii acestora.
În sala de spectacole de la etaj se țineau conferințe urmate de filme. Tot la etaj, era o sală a oglinzilor destinată evenimentelor culturale și sociale.
Din 1990, clădirea găzduiește Cercul Militar.
