…ne gândim că se vor mai întoarce în vise, că vor veghea asupra noastră, că vor avea grijă să ni se întâmple doar lucruri bune…
De curând, prietena mea din copilărie şi-a pierdut tatăl. Un om decent ,”un suflet cald, bun, elegant şi veşnic zâmbitor” îmi spunea ea senină, în timp ce stăteam împreună la o cafea. Îi ţineam de urât…de fapt încercam să-i mângâi sufletul, să alung cumva, măcar pentru un moment, tristeţea din privirea mamei. Ne-am amintit clipe frumoase în care el râdea cu noi, de glumele sau de planurile noastre adolescentine de a schimba lumea …
Amândouă mi-au spus că se simt protejate, că …parcă nici nu simt gol în suflet sau singurătate între pereţii apartamentului …
E greu în multe situaţii să facem faţă ineditului, să ştim să reacţionăm ,,corect” (conform standardelor de normalitate ale socialului care ne înconjoară). Însă atunci când pierdem pe cineva drag, pentru toteauna, este cel mai greu.
Lelea a lu’ …cuiva dintr-un sat de lângă Cluj, spunea, când s-a dus soţul ei la „cele sfinte”: A fost şi rău cu mine, îmi amintesc că tare m-a mai supărat şi chinuit în viaţa asta…(şi îşi alunga un grăunte de durere din suflet). Da, numa’ că el nu mai e aici să mă audă. M-a lăsat singură…
Unii se bucură, convinşi că sufletul s-a ridicat la ceruri şi e bine acum, alţii se întristează copleşiţi de durere, iar alţii nici nu vor să se gândească şi intră într-un fel de fază a negării.
Nu doresc să folosofez…, însă ştiu sigur că face bine să plângi în astfel de momente, să descarci suferinţa, indiferent de formele pe care aceasta le ia.
De exemplu, toate triburile Xingu, din Brazilia, au un timp al plângerii morţilor, dat prin tradiţie, până la Kuarup (sărbătoarea tuturor morţilor dintr-un an)…atunci mai plâng o dată şi…Gata! Acea persoană nu mai trebuie amintită niciodată ca să se poată desprinde în pace de lumea pământeană, iar sufletul să-şi poată urma, firesc, cursul.
Niciodată nu suntem pregătiţi a „da drumul” imediat şi pentru totdeauna, sufletelor dragi nouă şi nici nu ştiu dacă trebuie să fim.
Nu sunt cursuri sau seminarii motivaţionale care să te înveţe să priveşti senin şi să nu simţi astfel de momente care îţi lasă un gol în inimă, iar dacă ai face asta…poate nu ţi-ai desăvârşi un capitol din marea lecţie de viaţă.
Pentru Mişu, Lola şi Seti
- Noile proiecţii la Cinema Florin Piersic şi bilete cadou - 15 nov. 2023
- 4 sfaturi practice pentru îngrijirea pielii în sezonul rece - 22 oct. 2023
- Ultimele zile cu preţuri reduse la We Love Retro - 16 oct. 2023
